Colonelul Cristian Popovici a amintit că „a fost un singur caz în care o dronă a intrat sute de kilometri (n.r. - pe teritoriul României)”.
E vorba de incidentul din județul Vaslui, de la finalul anului trecut, când o dronă a parcurs sute de kilometri în interiorul teritoriului țării fără a fi interceptată.
În cadrul interviului acordat Televiziunii Române, acesta arată că majoritatea dronelor „orbitează sau evoluează în proximitatea frontierei, deci nu există o regulă generală în care vehiculele aeriene orbitează deasupra teritoriului național fără ca noi să intervenim”.
Foto: Ministerul Apărării din România
Colonelul Cristian Popovici a transmis că potrivit protocolului decizia e la pilot, dar a explicat că din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al analizei de risc, angajarea unui UAV nu e o decizie atât de simplă pe cât pare.
„Protocolul spune în felul următor: Se ridică aviația, se identifică obiectul zburător, se trimit date despre altitudine și viteză, se identifică capacitatea de a o vedea, depinde de vreme, dacă e noapte sau condițiile meteo permit lucrul acesta. Decizia asupra modului de angajare e la pilot”, arată oficialul MApN.
Însă tehnic lucrurile sunt mult mai complicate, fiind dificil pentru un avion de luptă să urmărească și să „țină pasul” cu o dronă care zboară cu o viteză mult mai mică și la o altitudine de doar 100 de metri.
Foto: Ministerul Apărării din România
„Trebuie să avem în vedere faptul că diferența de viteză dintre aceste drone și avioanele F-16 este considerabilă. Pentru ca un F-16 să rămână în proximitatea unei drone, pentru a o observa trebuie să orbiteze în jurul ei, să facă cercuri în jurul ei. Protocolul spune clar că drona poate fi angajată după o identificare de 100%, în limbajul de specialitate e numită „positive identification”.
Să ai adică cel puțin două surse care să spună fără tăgadă că aceasta este drona. Repet însă că diferența de altitudine dintre avionul care orbitează deasupra dronei și drona care evoluează la 100 de metri poate să te ducă într-o situație în care semnalul radar de pe dronă să sară pe o țintă care poate fi un camion, o ambarcațiune din Deltă sau o pensiune în care se află persoane”, explică colonelul Popovici.
„Dacă pilotul de F-16 nu este sigur că această zonă e liberă de populație și proprietăți iar o eventuală ratare a rachetei nu ar crea o vulnerabilitate, el poate să o angajeze, dar până acum nu a fost cazul. Nu am sesizat vizual la bordul dronelor încărcătură explozivă sau grea, sau faptul că au traiectorie definită cu o viteză mare către o zonă populată sau către infrastructură critică. Văzând că orbitează și faptul că traiectoria e indecisă s-a decis să nu se acționeze. Pilotul este cel care răspunde”, a conchis colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției Informare și relații publice din interiorul Ministerului Apărării Naționale.
Punctul pe i: Rezerviștii, călcâiul lui Ahile în Armata. O resursă strategică pentru securitatea Europei, tratată deficitar în România
