În războiul convențional modern, asemenea perioadei sovietice, Rusia nu pune preț pe factorul uman. Doctrina Federației nu diferă mult față de cea a URSS, iar în concepția Kremlinului, „cantitatea e cea care contează”. Pierderile foarte mari de tehnică militară în Ucraina, au umbrit însă reputația celei „de-a doua armate a lumii”. Depășită cu mult, atât militar cât mai ales economic și tehnologic de China.
La începutul acestui an Radu Hossu oferea un interviu în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de a DefenseRomania unde aborda chestiunea pierderilor ruse în Ucraina, în ceea ce privește arma tanc. Articolu de atunci „De la superputere, la putere regională. Hossu: Dacă Rusia nu va ieși rapid din „cimitirul de tancuri” din Ucraina va fi depășită de Polonia la numărul de tancuri și obuziere” semnala pierderile mari ale ocupantului.
„Dacă acest război continuă pe tot parcursul anului 2025 cu aceeași intensitate a atacurilor Rusiei, la finalul anului Rusia va putea fi denumită din punct de vedere al armatei convenționale cel mult putere regională!
Dacă Ucraina se va apăra ca și până acum iar intensitatea atacurilor ruse va fi aceeași, la finalul lui 2025 Rusia va avea în depozite și în arsenal operaționale mai puține tancuri, obuziere și lansatoare decât Polonia. Vorbim din punct de vedere convențional, eliminăm partea nucleară căci nu discutăm despre acest lucru. Armata rusă va deveni o armată mică, într-o țară cât un continent”, spunea atunci Radu Hossu.
Ceea Barack Obama preciza în 2014. „O putere regională, dar nucleară”.
De ce a pierdut Rusia în iunie 2025 doar 22 de tancuri în cimitirul din Ucraina. Radu Hossu explică de ce problema de fond rămâne, iar calitativ Rusia riscă să fie depășită de Polonia ca putere regională
Foto: Forțele armate ale Ucrainei
La mai bine de jumătate de an de la acel podcast, DefenseRomania a discutat cu Radu Hossu despre „predicția” făcută atunci. Lucrurile s-au schimbat puțin căci ocupantul a schimbat strategia, fiind forțat de pierderi să o facă. Însă problema de fond rămâne.
Redăm integral dialogul cu Radu Hossu și analiza sa actualizată cu privire la pierderile Rusiei în Ucraina.
DefenseRomania: La începutul anului, ai făcut o predicție într-un interviu pentru noi. "Dacă Ucraina se va apăra ca și până acum iar intensitatea atacurilor ruse va fi aceeași, la finalul lui 2025 Rusia va avea în depozite și în arsenal operaționale mai puține tancuri, obuziere și lansatoare decât Polonia". Încă mai este fezabilă această predicție, acum când am depășit jumătatea anului?
Radu Hossu: Suntem destul de aproape de acest moment. La momentul interviului, în ianuarie 2025, Rusia pierdea cam 130 de tancuri/lună în medie. Dacă se menținea această pierdere, rusia ajungea să aibă mai puține tancuri operaționale la finalul anului. Asta am spus. Însă de la începutul anului și până acum, trendul a scăzut considerabil, ajungând ca în iunie Rusia să piardă (confirmat vizual, căci doar despre aceste cifre discutăm) doar 22 de tancuri. Asta nu pentru că rușii au devenit mai precauți, ci pentru că și-au schimbat tactica din cauza lipsei de tancuri disponibile.
Orice armată din lume are nevoie să-și mențină o rezervă operațională, iar Armata Rusiei avea înainte de începutul acestui război o rezervă imensă de tancuri, din care undeva între 3000 și 4000 de tancuri funcționale. Între timp cel puțin 4000 de tancuri au pierdut rușii până la 1 august potrivit platformei OSINT Oryx. Baza de date a Oryx este transparentă, verificabilă și este populată doar cu echipamente distruse sau avariate care pot fi verificate vizual. Ca în orice eveniment uman de mari proporții și cu atât mai mult într-un război, cu siguranță că nu toate elementele au putut fi înregistrate foto/video, deci cel mai probabil ne apropiem de cel puțin 5000 de tancuri pierdute de ruși în Ucraina. Acesta este motivul principal pentru care nu mai vedem pierderi ridicate a numărului de tancuri rusești. Își păstrează ceea ce au în rezervă, recondiționează la ritmul maxim, care este de undeva la 100 de tancuri pe lună și produce undeva la 20-30 de T-90M pe lună, pentru a-și proteja rezerva strategică. În locul tancurilor, rușii trimit infanteriști pe motociclete, echipamente cu ajutorul cailor și catârilor. Pentru că viața în Rusia are o valoare mai mică decât a unei bucăți de tablă.
Foto: Forțele armate ale Ucrainei
În același timp, pentru a răspunde întrebării, Polonia invertește major în apărare, iar dacă luăm cifrele pe care le avem disponibile din surse deschise cu privire la contractele de înzestrare, ajungem la aproape 1000 de tancuri operaționale în Polonia la începutul lui 2026, inventar format din tancuri moderne sau modernizate, cum ar fi Leopard 2, aproape 250 de bucăți, 250 de Abrams M1A2, 133 Abrams M1A1 modernizate, 360 K2PL din Coreea de Sud și încă câteva zeci sau sute de T-72 modernizate în varianta PT-91 Twardy și ce le-a mai rămas din cele 300 de T-72 (majoritatea fiind donate Ucrainei).
Rusia în schimb este foarte aproape de a ajunge la 1500-2000 de tancuri operaționale în 2026. Asta ar însemna că predicția mea a fost eronată, la prima vedere. Însă din cele 1500-2000, 75% dintre ele sunt tancuri T-72A, T-55, și T-62, care sunt mult inferioare tuturor tancurilor operaționale la dispoziția Forțelor Armate ale Poloniei.
Dacă mai departe, discutăm despre lansatoare de rachete, tip HIMARS, atunci aici nu mai discutăm doar despre faptul că Polonia va avea un număr de 4 ori mai mare de lansatoare decât rusia, ci și de o superioritate uriașă la nivel de calitate. Discutăm aici de HIMARS și Chunmoo (HIMARS-ul Sud Corean) vs lansatoare Tornado sovietice. Vorbim nu doar de calitate ci și de cantitate: Aproximativ 500 de bucăți vor avea polonezi și undeva la 150 de bucăți rușii. Iar asta este o veste extrem de proastă pentru armata rusă, care avea ca un fel de coloană vertebrală lansatoarele de rachete, fiind cel mai mare producător de pe planetă.
La nivelul artileriei auto-propulsate, despre care discutam și în interviul din ianuarie, în 2026, Polonia va dispune de aproximativ 700 de tunuri, versul 1500 rusești. Însă din cele 700, polonezi vor avea aproximativ 500 dintre ele (250 K9A1/PL și 250 Krab) superioare ca rază de lovire față de absolut oricare din arsenalul rusesc, ceea ce înseamnă că la nivel de precizie, calitate, capabilitate și eficiență, Polonia va avea un arsenal mai puternic decât al rusiei în materie de artilerie autopropulsată.
Concluzia mea și răspunsul la întrebarea dumneavoastră este că și dacă în numere absolute Polonia poate nu va depăși Rusia la număr de tancuri operaționale, pentru că rusia a intrat într-un mod de prezervare a rezervei strategice, Polonia va avea la nivel de tancuri, lansatoare de rachete și artilerie auto-propulsată, un avantaj net calitativ și pe unele paliere chiar și cantitativ, ceea ce cred că o va face o putere cel puțin egală din perspectivă militară convențională a forțelor terestre cu rusia. Cred că asta spune deja multe, însă nu este nevoie să subestimăm rusia, care este în economie de război acum și poate reduce decalajul în calitate printr-o producție cantitativă mare în următorii doi-trei ani, dacă Administrația Trump îi dă răgaz.
Tanc vs. drone. Mai e viabilă arma tanc?
Foto: Forțele armate ale Ucrainei
DefenseRomania: În aceste condiții, în care războiul din Ucraina ne arată că drone de câteva sute de euro distrug tancuri de milioane de euro, mai este tancul viabil?
Radu Hossu: Depinde despre ce fel de tancuri vorbim. Cele sovietice și cele care le-au urmat, cele de producție rusească, cu blindaj reactiv (ERA) de tip Kontakt sau Relikt nu fac față atacurilor cu drone, acesta este motivul pentru care am văzut ciudățeniile alea de cuști, care la început au părut caraghioase, până când s-au dovedit ca fiind singurul mod cât de cât eficient de protecție.
Tancurile occidentale folosesc alt sistem de apărare (APS - Active Protection System) care, spre deosebire de ERA, se bazează pe interceptarea proiectilelor care amenință tancul. Israelienii au dezvoltat un sistem extrem de performant, Trophy, folosit pe Merkava IV și împrumutat de americani, instalat pe Abrams M1A2 SepV3 și de britanici pe Challenger 3. Acest sistem este mult mai bine poziționat pentru a proteja tancul împotriva dronelor, însă nu împotriva unui atac cu roiuri de drone.
La asta lucrează acum americanii cu sistemul de protecție Iron Curtain și germanii la o nouă generație a StrikeShield. Însă tancul nu a fost făcut să se plimbe de unul singur pe linia frontului, ci întotdeauna având alte blindate de susținere în jurul lui. Doctrinele însă diferă, doctrina vestică de cea sovietică și rusă. Prin urmare, armatele occidentale sunt mai predispuse să protejeze tancul, să-l dezvolte și astfel el să rămână un pilon al armatei terestre. Sincer nu cred că tancul va dispărea din armată, ci se va adapta, va avea sisteme noi de protecție, va avea o amprentă radar și termică mai mică, va avea noi sisteme de protecție active, însă nu cred că va dispărea.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News