Statul Major General (SMG) ucrainean a anunțat că, pe 20 decembrie, au avut loc 235 de ciocniri, pe linia întâi a frontului. Doar de alte trei ori în acest an (16 februarie, 4 mai și 30 noiembrie), s-au înregistrat mai multe confruntări într-o zi de sâmbătă.
Într-o ironie totală a bunului simț, pacea este motivul pentru care a avut loc actuala creștere de ritm a acțiunilor ofensive rusești, una neașteptată pentru lumea întreagă nu doar cea creștină. Pacea este motivul intensificării războiului, pentru că în SUA are loc chiar în aceste zile o nouă rundă de negocieri de pace iar, Kremlinul, după cum a obișnuit pe toată lumea, are un singur mod de a negocia – prin a arăta că este puternic. Și o face prin trimiterea multor soldați soldați de-ai săi în atacuri la noroc și prin lovituri asupra infrastructurii vitale ucrainene.
Dar, acest exces de asalturi pe front vine la pachet cu costuri pe măsură pentru că el se bazează, în special, pe numărul mare de soldați ruși cu care se asaltează pozițiile ucrainene. Sunt necesari atât de mulți pentru că trupele ucrainene au închis bine zonele critice ale apărării lor. Astfel, forțele ruse au pierdut, sâmbătă, 1.130 de militari (morți și răniți), un eveniment rar care, în ultima jumătate de an a mai avut loc doar de trei ori – pe 6 și 13 iulie și pe 12 octombrie.
”Marea străpungere” rusească de la Hrabovs'ke
Cu tot acest însemnat efort uman rusesc, frontul nu s-a mișcat nici măcar cu un metru. Totuși, a existat o excepție pentru că forțele ruse au făcut o incursiune ”curajoasă” în satul ucrainean Hrabovs'ke (din Regiunea Sumi), din care au luat 50 de localnici, majoritatea persoane în vârstă. Localitatea Hrabovs'ke, aflată la granița cu Rusia, este lipsită de importanță militară de nivel operativ, în timp ce însemnătatea ei la nivel tactic este discutabilă.
Cele mai apropiate localități de ea, care au valoare operativă, sunt Velyka Pysarivka la 30 km S și Verkhnia Syrovatka la 38 km NV. O anumită importanță tactică a satului Hrabovs'ke este dată de faptul că se află la 11 km E de comunicația Sumi - Velyka Pysarivka, comunicație care și-a pierdut oarecum din importanța militară pentru că are o porțiune de aproximativ 45 de km suficient de apropiată de graniță pentru a fi în bătaia artileriei rusești.
Nerelevanța militară a satului Hrabovs'ke este dată și de faptul că el a apărut doar de 10 ori în rapoartele SMG ucrainean pe anul 2025, de fiecare dată ca fiind bombardat de artileria rusă.
Ultima dată când Hrabovs'ke a fost menționat în rapoarte, este data de 15 iulie, celelalte zile fiind 19 ianuarie, 18 și 24 martie, 5, 12 și 16 aprilie, 21 și 30 mai, 17 iunie. Alegerea de forțele ruse a acestei zone pentru a deschide o nouă direcție de ofensivă, are prea multe dezavantaje pentru a fi luată serios în calcul. Deci, străpungerea de la Hrabovs'ke are doar valoare demonstrativă de imagine.
Așa-zisa operație de izolare a Ucrainei de Marea Neagră și a sudului regiunii Odesa de restul țării
În paralel cu intensificarea de pe front, forțele ruse au luat la țintă, în ultima săptămână, regiunea Odesa. Au fost lovite, în special, infrastructura de transport terestru și porturile de la Marea Neagră.
Campania asupra regiunii Odesa a început pe 13 decembrie, printr-o lovitură masivă cu rachete și drone. Atunci, s-au înregistrat pagube multiple, atacul masiv afectând infrastructură energetică, de transport inclusiv portuară, industrială și civilă.
Rapoarte, neconfirmate oficial, au indicat lovirea, pe 14 decembrie, a podului feroviar și rutier de la Zatoka, unde fluviul Nistru se varsă în mare. Din cele aproape 40 de drone „Shaheed”, cu care forțele ruse au atacat podul, aproximativ 20 dintre ele ar fi lovit ținta.
Una dintre loviturile rusești ulterioare au atins, pe 18 decembrie, un pod care leagă, de asemenea peste fluviul Nistru, sudul regiunii Odesa de restul țării.
Afectarea podului din localitatea Mayaki a provocat populației din sudul regiunii Odesa îngrijorarea că va rămâne izolată de restul Ucrainei. În dimineața de 21 decembrie, oficialii ucraineni au anunțat că legăturile de transport peste pod au fost parțial restabilite, putându-se călători cu mașini, microbuze și camioane mici peste Nistru. Cu o zi înainte oficialii ucraineni precizaseră că, în decurs de o săptămână, vor fi implementate două rute logistice alternative podului de la Mayaki, dintre care una va fi permanentă, iar a doua va consta într-un pod de pontoane.
Un alt puternic atac rusesc s-a înregistrat în noaptea de 19/20 decembrie, când a fost lovit portul ucrainean Pivdenny (25 km NE Odesa). Atacul, care a țintit rezervoarele de petrol, a provocat moartea a opt persoane și rănirea a 30.
Șirul recent de lovituri, care au afectat infrastructura critică a regiunii Odesa, a provocat îngrijorare la nivelul conducerii Ucrainei. Președintele Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de șeful Comandamentului Aerian Sud și a cerut înlocuirea lui din funcție.
Regiunea Odesa a fost în centrul atenției comandamentului militar rus doar în primele două luni de război, când s-a încercat în câteva în câteva rânduri o debarcare. Însă, după scufundarea crucișătorului Moscova și înarmarea apărării de coastă ucrainene cu rachete antinavă Harpoon, planul de a ocupa direct regiunea Odesa a fost abandonat. Astăzi, regiunea Odesa revine în prim-plan ca urmare a recentelor atacuri rusești cu rachete și drone care au avut un anumit succes determinând o stare de îngrijorare.
Însă, situația militară din regiunea Odesa trebuie privită contextual și legată de negocierile de pace în curs.
Actuala campanie de lovituri nu a reușit să distrugă total și pentru o perioadă de timp relevantă militar, legătura peste Nistru dintre sudul regiunii Odesa și restul Ucrainei. Totuși, o campanie prelungită de lovituri cu rachete și drone Shaheed o poate face și în plus, poate distruge întreaga infrastructura portuară ucraineană de la Marea Neagră. În acest caz, se pune întrebarea de ce nu a făcut-o Rusia până acum?
Pentru a atinge acest scop, forțele ruse ar trebui să aloce o cantitate semnificativă de rachete și drone, pentru o perioadă mai mare de timp. Acest lucru este necesar deoarece, după cum s-a văzut până acum, încercările anterioare, pentru că au mai fost și altele, nu au fost suficiente ca volum și precizie. În acest moment, forțele ruse ar fi capabile de o asemenea performanță, dar ar trebui să lase alte direcții neacoperite. Astfel, se pune întrebarea cât de urgente și importante sunt izolarea sudului regiunii Odesa și blocarea porturilor ucrainene?
Sudul regiunii Odesa este important pentru comandamentul militar rus dacă forțele sale ar reuși o debarcare acolo dar, momentan acest lucru nu este posibil. Așa-zisul scop al forțelor ruse de a întrerupe logistica ucraineană peste Dunăre dinspre România este doar un pretext pentru degradarea economiei ucrainene prin atacuri deoarece, există alte rute mai bune și mai sigure pentru a sprijini Ucraina, acestea fiind prin nordul României și prin vestul Poloniei.
Pe de altă parte, lovirea porturilor din regiunea Odesa reprezintă într-adevăr o modalitate importantă de a afecta exporturile ucrainene prin care țara reușește să facă bani pentru război. În ipoteza, neutralizării porturilor ucrainene pe o perioadă mare de timp, este foarte probabil ca Ucraina, cu sprijin internațional, să dezvolte modalități terestre eficiente prin care să facă aceste exporturi, exact pe aceleași rute prin care primește sprijin internațional.
Deci, printr-o campanie prelungită de lovire a regiunii Odesa, Rusia nu-și aduce victoria mai aproape ci mai degrabă este distrasă de pe alte direcții prioritare de operații. Însă, în contextul actual de negocieri de pace, ideea că Rusia ar putea face ceva important în regiunea Odesa, este utilă pentru a pune presiune pe Ucraina să accepte condițiile de pace ale Rusiei.
Într-un context mai mare, se poate observa că Rusia face tot posibilul să obțină acum o pace în condiții foarte avantajoase. Desigur, este o oportunitate pentru ea cu condiția ca Ucraina să accepte sau ca SUA să considere Ucraina vinovată pentru eșecul negocierilor și să întrerupă sprijinul pentru Ucraina.
Ambele variante sunt câștigătoare pentru Rusia.
Prima îi permite să încheie războiul și să declare că este glorioasă.
A doua - pierderea sprijinului american, ar duce la o slăbire, însă nu fatală, a Ucrainei, și la un moral mai bun al Rusiei pentru a continua războiul. Însă, dacă la a doua variantă se adaugă și ridicarea sancțiunilor americane la adresa Rusiei, mașina de război a Moscovei va fi refăcută mai rapid.
Ce se poate remarca este că în ambele variante bune pentru Rusia, adică pace în condițiile ei sau retragerea sprijinului american pentru Ucraina, Rusia rămâne capabilă să fie o amenințare pe termen lung pentru Ucraina și Europa. Deci, scopul principal al Rusiei este să primească o pauză pentru a-și reface forțele și pentru a relua agresiunea, indiferent de forma în care o va face.
În aceste condiții, articolul recent al Reuters, bazat pe șase surse din serviciile de informații americane, potrivit căruia Rusia are de fapt intenția să ocupe în viitor toată Ucraina și să meargă mai departe și cu alte țări, este plin de sens. Reuters, unul dintre monștri sacri ai informării publice, nu s-a jucat niciodată cu informarea corectă și nici cu reputația sa. Sursele există și ele au ales să transmită o mare temere într-un moment extrem de important pentru viitorul Ucrainei și al Europei. De asemenea, toate serviciile de informații ale țărilor europene sunt sigure de acest scenariu potrivit căruia Rusia vrea de fapt să ocupe toată Ucraina și apoi alte țări.
Dacă, administrația americană neglijează opiniile ofițerilor săi de informații transmise către Reuters în lipsa altei alternative că nu vor fi aduse publicului, precum și cele exprimate oficial de țările europene, atunci ea va fi principala responsabilă pentru reluarea războiului în următorii ani. Scopul administrației americane ar trebui să fie ca Rusia să nu mai poată fi obiectiv capabilă să devină o amenințare la adresa Ucrainei și Europei. Acest lucru poate fi obținut în două feluri. Fie Rusia se democratizează, fie în Ucraina și Europa se constituie o forță credibilă care să descurajeze Rusia. Singurul lucru credibil de care Rusiei încă îi este frică este confruntarea cu SUA. Altfel, o pace care dezavantajează evident Ucraina și Europa și care să permită SUA să se retragă din Europa pe motiv că a adus pacea – una scurtă, nu va face decât să aducă războiul mai aproape.
În Iran, SUA nu a dus treaba până la capăt pentru că Teheranul nu a renunțat la intențiile sale de a fabrica o armă nucleară și de a-și extinde arsenalul de rachete. Amenințarea la adresa Israelului se reface rapid și va rămâne la fel de puternică, poate mai puternică alimentată de Rusia în ascensiune, cum de altfel se va întâmpla și în Europa. Între timp, SUA la ritmul actual în care se îndepărtează de aliații săi, va pierde poziții puternice în favoarea Rusiei și a Chinei, care îi vor demonta aliații unul câte unul. În cele din urmă, deși Washingtonul va declama sus și tare că vrea pacea, toate acțiunile sale vor fi dus, într-un final, la întărirea Rusiei și a Chinei și a lansării de noi războaie.
Administrația americană, din diferite motive, nu arată că este conștientă de faptul că Rusia este cea care a lansat omenirea pe o traiectorie a războiului cu costuri care vor exploda în viitor. Primele victime indirecte ale înarmării excesive sunt în cele mai sărace țări ale lumii care beneficiau de sprijinul țărilor mai bogate cele de pe continentele nord-american și european. Numărul acelor victime, ca urmare lipsei de medicamente, apei potabile și a alimentelor, va concura în următoarii ani cu cele din războaiele pe care Rusia le va declanșa. SUA și alte țări bogate ale lumii ar putea ajuta acei oameni din țările defavorizate dar traiectoria războiului imprimată de Rusia întregii omeniri le va obliga să-și cheltuiască resursele pentru forțele lor armate. Cel mai puternic actor al planetei, care este America, are încă posibilitatea întreruperii acestui ciclu al distrugerii, cu condiția să privească adânc în viitor dincolo de un mandat prezidențial de patru ani.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
