Cum pot fi valorile europene și integrarea Ucrainei o garanție de securitate pentru România și Europa de Est

Tudor Curtifan |
Data publicării:
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Sursă foto: Administrația Prezidențială a Ucrainei
EXCLUSIV
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Sursă foto: Administrația Prezidențială a Ucrainei

Pe lângă aderarea la NATO - cea mai puternică alianță militară din istorie -, Kievul dorește ca drumul european al Ucrainei să se intersecteze și cu Uniunea Europeană.

Iar un proces de aderare al unui stat terț la blocul european atrage de la sine nu doar relații și beneficii comerciale cu cele mai puternice economii europene ci poate în primul rând, îmbrățișarea unor criterii și seturi de valori europene. Valori și libertăți pentru care Bruxellesul nu face concesii. 

Negocierile dintre Uniunea Europeană și Ucraina au fost lansate în 2007 iar de la 1 septembrie 2017 acordul de asociere între blocul european și Ucraina a intrat oficial în vigoare.

Pentru Kiev urmează un drum lung și complicat, presărat cu reforme politice și reforme în sectorul civil, un drum la capătul căruia se află implementarea valorilor europene, parteneriate economice și acces la piața blocului european. Iar de la semnarea Acordului de asociere, Uniunea Europeană a devenit deja principalul partener comercial al Ucrainei, cu o pondere de peste 40% din comerțul exterior al statului nostru vecin.

 

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea fi cheia soluției, nu problema

 

Agresiunea Federației Ruse care a culminat cu anexarea ilegală în 2014 a Peninsulei Crimeea iar de atunci susținerea mișcărilor separatiste pro-ruse din Donbasul ocupat, are ca scop blocarea avansului liniei euro-atlantice în Est și implicit devierea Ucrainei de pe drumul european ales de Kiev.

Subiectul integrării Ucrainei generează controverse prin prisma unor teme sensibile precum drepturile minorităților naționale de pe teritoriul statului vecin, Ungaria fiind în acest sens cel mai vocal „adversar” din interiorul UE al procesului de integrare ales de Kiev. Desigur, regimurile politice vin și pleacă cu timpul iar deciziile și relații bilaterale la nivel inter-statal ce azi sunt reci, mâine pot cunoaște o schimbare de 180 de grade.

Problema de fond rămâne actuală în acest moment. Evitând abordarea temelor sensibile sub imperiul emoțiilor, integrarea europeană a Ucrainei ar putea fi soluția în ceea ce privește drepturile minorităților. 

Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 5 noiembrie 1992, precum și implementarea prin reforme a criteriilor solicitate de UE în acestă problemă, ar rezolva situația privind drepturile minorităților în Ucraina. Cu alte cuvinte, nu blocând parcursul pro-european al Ucrainei s-ar putea rezolva mai rapid această temă sensibilă, ci încurajând Kievul să parcurgă acest drum care aduce de la sine reformele ce ar rezolva problema.

Pentru că, așa cum arată și Articolul II al Tratatului Uniunii Europene, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. Fără aceste valori și principii nu există aderare.

Un asemenea proces ar aduce stabilitate. Iar stabilitatea Ucrainei nu e doar un beneficiu pentru securitatea României, ci și pentru securitatea întregii regiuni.

Precedente există. Uneori mai aproape decât am crede. Prin aderarea Ungariei la Uniunea Europeană (2004) și ulterior aderarea României la Uniunea Europeană (2007) ambele state au acceptat setul de criterii europene care a adus de atunci un echilibru în problema minorităților, problemă care și-a găsit prin aderarea la blocul european rezolvarea iar azi nu mai reprezintă decât o temă falsă de care mișcări populiste ce au deviat spre extremă dreapta s-au folosit și continuă să o facă în scopuri electorale . 

Europa secolului XXI înseamnă valori fundamentale, principii și drepturi pentru cetățeni, criterii europene și nu himerele începutului de secol XX care încă mai bântuie Estul.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel