Principiul de funcţionare pentru un tun electromagnetic - cunoscut mai şi sub denumirea de "railgun" - este de a amplasa un proiectil între doi conductori prin care trece un puternic curent electric. Un astfel de tun ar permite utilizatorului să lovească tine aflate la peste 200 kilometri - ceea ce l-ar proteja de o eventuală ripostă inamică.
Un astfel de tun ar putea lansa proiectile cu viteză hipersonică, respectiv 5 Mach (peste 6.000 km/h), de cinci ori viteza sunetului.
Acest lucru necesită însă rezolvarea unei serie de provocări tehnologice (materiale care să reziste la forţe de frecare extrem de mari şi capacitatea de a genera suficientă energie electrică pentru că proiectilul să fie împins la viteze hipersonice).
După cum probabil vă aşteptaţi şi la acest capitol, în materie de inovaţie, americanii au fost primii care au dezvoltat un tun electromagnetic ce poate lansa proiectile care să atingă viteze hipersonice.
Marina americană a fost cu mult în față tuturor, demarând primele cercetări în domeniu început cu anii 2000, dar pe parcurs a interesul a început să se diminueze. Sau, cel puțin, proiectul său pentru dezvoltarea unui tun electromagnetic a fost oprit din cauza lipsei de finanțare.
Cu toate acestea, alte țări au lansat programe militare similare. Este cazul Chinei și al Japoniei. În Franța, dezvoltarea unui tun electromagnetic este una dintre "inovațiile revoluționare" considerate prioritare în carul ''Legii pentru Programare Militare'' (LPM), pentru perioada 2024-2030 [LPM], după cum precizează publicaţia franceză Opex 360.
Interesul francezilor pentru dezvoltarea unui tun electromagnetic nu trebuie să ne surprindă atât de mult, deoarece conceptul a fost introdus pentru prima dată de inventatorul francez André Louis Octave Fauchon-Villeplée, care a creat un mic model funcțional în 1917 cu ajutorul Société Anonyme des Accumulateurs Tudor (în prezent Tudor Batteries).
Industria militară franceză a decis să acorde o atenţie deosebită pentru dezvoltarea unui tun electromagnetic
Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat odată cu încheierea Primului Război Mondial, mai târziu în același an, la 11 noiembrie 1918, Fauchon-Villeplee a depus o solicitare pentru un brevet de invenţie. Acesta a fost eliberat în iulie 1922 ca brevet nr. 1,421,435 cu numele "Aparat electric pentru propulsarea proiectilelor".
Acum, industria militară franceză a decis să acorde o atenţie deosebită cercetărilor efectuate de Institutului franco-german din Saint-Louis [ISL], care a realizat un prototip care pare promițător, după cum precizează publicaţia Opex 360.
În 2020, pe baza proiectelor "PEGASUS" și "RAFIRA", ISL a fost desemnat de Comisia Europeană să coordoneze programul PILUM (Projectiles for Increased Long-range effects Using ElectroMagnetic railgun), în cadrul PADR [Preparatory Action on Defence Research], în 2020.
Scopul era de a demonstra că proiectul unui tun electromagnetic ar face posibilă "lansarea cu precizie a proiectilelor cu ''hipervelocitate'' pe o distanță de câteva sute de kilometri".
Mai multe companii şi institute de cercetare ale unor state europene sunt gata să investească în programul THEMA
Alte companii interesate urmau să participe la acest proiect, printre care grupurile franceze Naval Group. Institutul belgian de cercetare Von Karman, compania Diehl Munition Defense din Germania, Eplomet din Polonia și ICAR din Italia (producător de condensatori electrici de înaltă intensitate), au fost, de asemenea, implicați în programul PILUM.
În mod evident, programul și-a păstrat promisiunile, deoarece programul THEMA [TecHnology for Electro-Magnetic Artillery] este unul dintre cele 41 de noi proiecte de cercetare dezvăluite de Comisia Europeană la 27 iunie. Iar compania Nexter a fost aleasă pentru a-l coordona.
Cu un buget de aproape 15 milioane de euro, finanțat de Fondul European de Apărare [FED], programul THEMA vizează de componente componente esenţiale pentru tunul electromagnetic care este destinat să "completeze" alte sisteme de arme "defensive", în special cele dedicate apărării aeriene.
Așadar, a priori, nu ar fi vorba de dezvoltarea unui tun electromagnetic pentru artileria navală, ci mai degrabă de o capacitate mai modestă, cu o rază de acțiune de aproximativ treizeci de kilometri. În acest caz, francezii au în vedere integrarea acestei arme pe o platformă terestră, cu alte cuvinte pe un camion.
Oricum ar fi, proiectul THEMA prezintă interes pentru mai multe țări. Pe lângă Franța, reprezentată de Nexter, Naval Group și ISL, sunt implicate Italia [cu MBDA Italia și Simmel Difesa], Belgia [cu Institutul Von Karman], Cipru, Bulgaria [cu Institutul Tsvetan Lazarov], Estonia, Portugalia, Germania [cu Diehl Defence și Institutul Fraunhofer-Gesellschaft] și Polonia. După cum probabil aţi sesizat, România nu apare pe listat statelor interesate să se alăture acestui program militar.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
