Miza reală este credibilitatea alianței democratice globale. După cum subliniază ministrul finlandez, „China privește”. Beijingul evaluează cu atenție „mușchiul și reziliența” Occidentului, testând dacă democrațiile se vor „sătura” în fața unui război de uzură prelungit, purtat de autocrații.
Credibilitatea descurajării și dezbaterea strategică
Mesajul central al Finlandei este că orice slăbiciune sau ezitare în sprijinirea Ucrainei va fi interpretată de Xi Jinping ca o „undă verde” pentru propriile ambiții, în special în ceea ce privește Taiwanul. Dacă Occidentul eșuează să impună costuri reale agresiunii ruse, de ce ar crede Beijingul că răspunsul ar fi diferit în Strâmtoarea Taiwan?
De aceea, strategia propusă de Hakkanen se bazează pe trei piloni de „hard power”: sancțiuni economice și energetice mai dure împotriva Rusiei, asistență militară sporită pentru Kiev și, crucial, utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pentru a distruge logistica și infrastructura industrial-militară rusă.
Aici intervine însă fisura în unitatea strategică occidentală. În timp ce lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer cer insistent furnizarea acestor capacități cu rază lungă, administrația președintelui american Donald Trump rămâne reticentă.
Trump a rezistat presiunilor de a trimite rachete Tomahawk, invocând complexitatea și timpul îndelungat de instruire necesar. Deși a impus recent sancțiuni asupra a două companii petroliere rusești, un gest salutat de Hakkanen ca un semn de „determinare”, această ezitare tactică în privința capabilităților decisive trimite un semnal strategic mixt către Moscova și Beijing.
Flancul Nordic: O nouă frontieră „fierbinte”
În timp ce ministrul apărării privește spre Indo-Pacific, comandanții militari finlandezi gestionează amenințarea imediată de la granița de 1.300 km cu Rusia - acum, noul flanc nordic al NATO.
Colonelul Marko Kivela, comandantul Brigăzii Jaeger din Laponia, descrie un peisaj al amenințărilor caracterizat de „imprevizibilitatea” Rusiei.
Deși forțele terestre rusești din Arctica sunt semnificativ slăbite din cauza pierderilor masive suferite în Ucraina, Moscova nu a abandonat flancul.
Dimpotrivă, Kivela avertizează că Rusia este în proces de consolidare a unităților sale din Peninsula Kola, transformând brigăzile existente în divizii mult mai mari.
Răspunsul Finlandei (și al NATO) este o demonstrație clasică de descurajare. Helsinki își mărește propriul buget de apărare, plănuind achiziții de echipamente majore (cum ar fi noi vehicule de luptă pentru infanterie) pentru anii 2030.
Simultan, Brigada Jaeger va găzdui o nouă Forță Terestră Avansată a NATO (Forward Land Force - FLF), un semnal clar al angajamentului aliat față de apărarea noului membru.
Această postură defensivă robustă în Arctica este corolarul direct al avertismentului lui Hakkanen: descurajarea funcționează doar dacă este susținută de capabilități militare credibile și de voință politică.
Miza: O ordine bazată pe reguli sau pe violență?
Finlanda, de la ministrul apărării la comandantul de brigadă din adâncul pădurilor arctice, înțelege perfect miza. Avertismentul său este că Occidentul nu își poate permite să trateze Ucraina ca pe o criză izolată.
Eșecul de a opri agresiunea Rusiei acum nu va face decât să încurajeze alte autocrații, mutând centrul de greutate al conflictului global spre Indo-Pacific.
Reziliența demonstrată pe câmpul de luptă ucrainean și pe flancul nordic al NATO este cel mai puternic semnal trimis Beijingului.
În final, așa cum afirmă Hakkanen, lupta nu este doar pentru Ucraina, ci „împotriva violenței, împotriva războiului”, iar deznodământul ei va defini ordinea internațională pentru deceniile următoare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
