Ajutorul militar pentru Kiev. Moșteanu: ”Le-am dat multe. Cred că e ok să spunem” | Patriot și Ringtausch, două argumente în favoarea publicării contribuției României

Ciprian Dumitrache |
Data actualizării: | Data publicării:
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN

Zilele trecute, ministrul apărării Ionuț Moșteanu, într-o discuție cu jurnaliștii, la a participat și DefenseRomania, s-a referit și la subiectul ajutorului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Informațiile rămân clasificate, dar situația ar putea să se schimbe, lucru confirmat și de șeful MApN.

Subiectul ajutorului militar al României pentru Ucraina a fost dezbătut intens în ultimii ani. 

Venit la MApN de câteva săptămâni, Ionuț Moșteanu confirmă că țara noastră ajută militar Kievul. ”România a ajutat mult Ucraina cu tehnică militară de tip sovietic. Chiar în curând o să plece un nou transport către ucraineni”, spune oficialul, care lasă să se înțeleagă că abordarea României pe acest subiect s-ar putea modifica.

Ministrul crede că decizia autorităților române de a secretiza ajutorul militar a fost influențată și de contextul electoral din România ultimilor ani.

E posibil ca acesta să fie motivul principal pentru care autoritățile române au refuzat cu obstinație să publice aspecte legate de ajutorul militar, dar asta a dăunat în primul rând țării noastre.

 

De ce era bine să se cunoască contribuția României

Lansatoare românești APR-40, transportate de o garnitură de tren CFR Marfă către Ucraina

1. Pe plan intern, lipsa oricărei informații privind ajutorul militar acordat Ucrainei a alimentat tot soiul de teorii ale conspirației, generate de propaganda rusă, care se bazau pe principiul ”politicienii vând țara ucrainenilor, iar populația nu știe nimic”.

Nu e clar dacă decizia este manifestarea unei ”culturi instituționale” super-rigide și secretomane sau măsura a fost luată politic, din perspectivă strategică.

2. Efectul extern a fost că, prin tăcerea pe subiectul livrărilor militare, România și-a cam tăiat din start șansele de negociere.

Refuzul de a comunica public ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut considerabil capacitatea României de negociere cu partenerii europeni și americani, iar două exemple sunt edificatoare pentru posibile oportunități pierdute: Patriot și Ringtausch.

Cazul Patriot arată că România poate să negocieze o compensare pentru armamentul livrat, iar aici a fost vorba chiar de un sistem nou și modern, cumpărat cu fonduri nerambursabile de la partenerii americani și europeni.

Tancuri Leopard elvețiene

În schimb, Ringtausch e fix genul de exemplu de ”așa ar fi fost dacă”.

Ringtausch (trad. aprox. „schimb în cerc”) este un mecanism creat de Germania pentru a sprijini Ucraina.Țări precum Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Polonia au trimis Ucrainei echipament de tip sovietic, iar Germania compensează aceste țări cu armament mai modern, de tip NATO.

Spre exemplu, Cehia a donat echipamente militare și muniții de tip sovietic în valoare de peste 7,3 miliarde de coroane (aprox 320 milioane USD). În schimb, ”valoarea de achiziție a echipamentului militar primit drept compensație este de 19,2 miliarde de coroane (aprox 835 milioane USD)”, arată Ministerul ceh al apărării. Lista include tancuri Leopard 2A4 Germania, iar SUA vor dona Cehiei șase elicoptere de atac Viper și două elicoptere Venom multifuncționale.

Deși imperfect, mecanismul Ringtausch rămâne semnificativ mai eficient decât sprijinul oferit Kievului, în mod netransparent, în spatele ușilor închise.

3. Și apropo de transparență, poate că și atitudinea societății ucrainene față de România (și implicit față de persoanele aparținând minorității române din Ucraina) ar fi alta dacă s-ar cunoaște angajamentul real al Bucureștiului față de războiul legitim de apărare al țării vecine.

Amintim aici un sondaj efectuat de ucraineni în 2023, din care reiese că 49,5% dintre ucraineni au o atitudine pozitivă față de România.  

În schimb, aproape două treimi (66%) dintre ucraineni aveau o atitudine pozitivă față de Polonia, o țară care a făcut mereu public sprijinul său, chiar dacă Varșovia se află într-o poziție geostrategică cel puțin la fel de complicată ca România.

***

TAB-71M / Twitter, Oryx

Până una alta, singurele indicii cu privire la ajutorul militar românesc vin fie din imaginile de pe front, fie dinspre oficialii  de la Kiev. În octombrie 2023, Zelenski sublinia că România a furnizat 15 tranșe de sprijin militar Ucrainei.

Potrivit imaginilor de pe front, ucrainenii au primit din partea României lansatoare APRA-40 de 122 mm - care au stat și la baza dezvoltării viitoarelor LAROM -  și numeroase cantități de muniție de 152 mm și 122 mm, blindate TAB-71 amfibii, obuziere, aruncătoare de grenade AG-7 și AG-9 precum și mitraliere grele DshKM de 12.7 mm, plus multe altele.

Citește și: Lansatorul românesc de rachete APR-40, filmat pe frontul din Ucraina (Video). Militarii ucraineni au împărtășit impresii despre avantajele şi dezavantajele acestuia

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel