2021 și crizele de la frontierele Rusiei. Analiștii ruși denunță rusofobia României și unioniștii care doresc 'anexarea' Moldovei

Tudor Curtifan / 14 ian 2021 / 12:56

Analiștii ruși vorbesc despre crizele care vor urma în 2021, în special în apropierea frontierelor Federației Ruse. Și, bineînțeles, principala temă: amenințarea pe care o reprezintă NATO asupra Rusiei.

Gevorg Mirzayan, profesor universitar rus și expert în relații internaționale, într-un material publicat de cotidianul rus Vzglyad, analizează crizele care ar putea avea loc la frontierele Federației Ruse, în contextul unui an 2020 dificil.

Acesta consideră că există trei puncte sensibile generatoare de criză în anul în curs: Armenia, aflată în criză majoră politică după înfrângerea suferită în Nagorno-Karabah, Belarus, unde situația împotriva lui Aleksandr Lukașenko rămâne tensionată și Republica Moldova.

 

Profesorul rus denunță un președinte moldovean cu steagul UE. Retragerea trupelor ruse din Transnistria, generator de criză majoră

 

În ceea ce privește situația de peste Prut, profesorul rus consideră că ea e una dificilă pentru Federația Rusă în contextul în care alegerile prezidențiale din 2020 au fost „câștigate de un cetățean român pro-occidental, Maia Sandu”. Mirzayan denunță și schimbarea limbii pe site-ul președinției, din moldovenească în română, acțiune salutată de pro-europeni și de „susținătorii ideii de anexare a Republicii Moldova la România” care susțin că limba moldovenească nu există. Totodată, politologul rus amintește că în biroul prezidențial al Maiei Sandu se află, pe lângă steagul Republicii Moldova, și steagul Uniunii Europene.

„Maia Sandu intenționează să destabilizeze situația din Transnistria, lucru ce se va întâmpla în 2021, în special prin cererea de retragere a trupelor ruse care va agrava situația de la frontieră”, mai scrie profesorul rus, care vede alegeri anticipate câștigate de forțele politice pro-ruse în Republica Moldova, ca fiind o soluție binevenită pentru Moscova.

 

Statele europene, cel puțin reticiente în relația cu Federația Rusă

 

Totodată, politologul Vadim Trukhachev, și el profesor universitar, tot într-o analiză pentru Vzglyad, analizează relațiile tensionate dintre Federația Rusă și Europa. Acesta face o retrospectivă a anului care a trecut și amintește că începutul lui 2020 nu a fost bun pentru relațiile dintre Rusia și Europa, Franța acuzând Moscova că „reprezintă o amenințare pentru NATO, în special în domeniul cibernetic”, dar și de faptul că Rusia rămâne un pericol pentru statele vecine, fapt demonstrat de „criza ucraineană”. Poziția a fost împărtășită și de Germania la finalul anului.

Trukhachev arată că și relațiile cu Cehia s-au deteriorat, dar și cu Slovacia, considerat până nu de mult un stat prieten Rusiei, dar în care a preluat puterea un „grup radical pro-occidental”.

Nici cu Austria lucrurile nu sunt mai roz, unul din principalii parteneri din ultimii ani ai Moscovei în Europa. Politologul rus amintește că Viena a acuzat Moscova că a „răspândit dezinformare în criza COVID-19”. În Occident, și Spania e percepută ca o „țară anti-rusă”, amintind de scandalul în care s-a sugerat implicarea Rusiei în protestele violente pentru autonomia Cataloniei, iar relațiile cu Olanda sunt și ele înghețate ca urmare a doborârii zborului MH-17 deasupra Donbasului.

 

Pe ruși îi supără Strategia Națională de Apărare a României. Doar Ungaria și Italia au relații bune cu Moscova

 

În ceea ce privește relațiile cu țările baltice sau Polonia, nu mai are sens nicio discuție. În tot acest context, Trukhachev analizează și România. „Autoritățile române au fost cele mai sincere. Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, românii se referă la Rusia ca inamic. În Strategia Națională de Apărare românii acuză acțiuni agresive în regiunea Mării Negre, exprimându-și îngrijorarea deosebită cu privire la situația din Moldova și din Balcani”, scrie politologul rus care subliniază că asemenea abordări se regăseau până în prezent doar în Polonia sau statele baltice.

De menționat că aceasta este și retorica propagandei Kremlinului. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, acuza Bucureștiul în vara acestui an că „noua versiune a strategiei românești va fi folosită pentru consolidarea prezenței militare a SUA și NATO în Marea Neagră”, precizând că ea este un „plagiat” după cea americană. 

Trukhachev e de părere că doar Italia și Ungaria reprezintă state mai apropiate de Federația Rusă în Europa. În acest sens el amintește ajutorul rus din timpul pandemiei de coronavirus, ajutor pe care Guvernul de la Roma nu l-a refuzat, dar și faptul că Budapesta are relații bune cu Moscova, cumpărând chiar un lot de vaccin Sputnik V.

Având în vedere că aproape toate statele europene nu au relații bune cu Rusia, „este puțin probabil ca anul 2021 să aducă îmbunătățiri”.

„Aceasta lucru nu înseamnă că nu avem nimic de discutat cu europenii. Este necesar să discutăm, pentru că dialogul este mai bun decât conflictul armat. Avem și câteva proiecte comune. Dar cu toate acestea, nu trebuie să ne facem iluzii. Va fi un dialog între adversarii. Rusia are foarte puține puncte de contact cu țările europene. Iar Italia și Ungaria rămân deocamdată o excepție plăcută de la regulă”, conchide politologul rus analiza.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
nxt.201
NoMy