Sistemul, proiectat un căpitan al Forțelor Aeriene ale SUA, James Brodie, a permis ca un avion ușor să fie lansat și recuperat pe mare fără a avea o pistă. Un plan îndrăzneț care a funcționat de fapt pe mai multe nave ale US Navy.
Metoda de aterizare presupunea prinderea unui cârlig atașat la avion de un cablu. Acest sistem s-a dovedit util la aterizarea aeronavelor pe terenuri dificile cum ar fi în junglă sau în munți, și a oferit, de asemenea, un camuflaj bun.
După încercările pe uscat, sistemul a fost testat pentru prima dată în septembrie 1943 la bordul navei Dalhart. Sergentul major R. A. Gregory a făcut zece ”decolări” și ”aterizări” cu un avion ușor Stinson L-5.
Pentru prima dată a fost folosit în luptă, în anul 1945 în apropiere de Iwo Jima cu un avion L-4 Grasshopper (versiunea armatei J-3 Piper Cub), transmite Commemorative Air Force.
