Germania a transferat deja către Ucraina peste o treime din propria capacitate de apărare antiaeriană cu rază lungă, un efort descris de Pistorius drept „disproporționat de mare”. Cu cinci sisteme Patriot livrate până în prezent, Bundeswehr-ul se confruntă acum cu propria vulnerabilitate strategică. „Nu mai putem livra nimic în acest moment pentru că noi înșine așteptăm livrările de înlocuire”, a explicat ministrul german, subliniind că reînarmarea propriei armate a devenit o barieră de netrecut pentru continuarea sprijinului imediat.
Apărarea Ucrainei, vulnerabilizată de lipsa de capacitate a industriei militare occidentale de a produce rachete Patriot
![]()
Această pauză forțată în livrările de sisteme Patriot ridică o întrebare retorică și ironie în același timp: va decide oare Moscova să suspende campania de bombardamente doar pentru că liniile de producție din Occident nu pot ține pasul cu numărul său mare de atacuri? Realitatea la început de 2026 arată contrariul. Intensificarea atacurilor rusești cu rachete și drone pune o presiune imensă pe scutul antiaerian al Ucrainei, care, deși întărit recent cu unități IRIS-T, rămâne insuficient pentru a acoperi întreg teritoriul național.
Germania se regăsește astăzi într-o poziție ingrată de lider solitar în anumite segmente de nișă, cum este cazul sistemelor IRIS-T, pe care Berlinul le furnizează aproape fără întrerupere. Totuși, Pistorius a fost neobișnuit de direct în a indica „tăcerea” partenerilor din NATO și UE. Apelul său de a „găsi și livra” capacități suplimentare de apărare aeriană este, în esență, o critică la adresa statelor care încă dețin rezerve strategice, dar ezită să le transfere, preferând să privească efortul german ca pe o obligație implicită.
Această fragmentare a voinței politice vine într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski încearcă să accelereze livrările de rachete PAC-3, obținând promisiuni de la Washington, însă rachetele fără lansatoare și radare sunt doar o soluție parțială. În timp ce președintele american Donald Trump pare să prioritizeze livrarea de muniție, deficitul de platforme de lansare transformă apărarea Ucrainei într-un joc de puzzle cu piese lipsă.
Orizontul 2027 și vulnerabilitatea iminentă
![]()
Dacă predicțiile generalului Gerald Funke privind un posibil atac rusesc asupra NATO în următorii doi-trei ani se adeveresc, actuala criză de stocuri a Germaniei devine o problemă de securitate colectivă. Incapacitatea de a înlocui rapid sistemele Patriot trimise în Ucraina nu doar că lasă Kievul descoperit, dar slăbește și „hub-ul” logistic german care ar trebui să protejeze întreaga Europă Centrală.
Sursa acestei paralizii este ritmul lent al industriei de apărare, care, în ciuda contractelor masive, rămâne captivă în termene de livrare ce se măsoară în ani, nu în luni. Declarațiile lui Pistorius ne forțează să acceptăm un adevăr incomod: autonomia strategică europeană se lovește, în acest moment, de limitele fizice ale unor linii de asamblare care nu au fost niciodată proiectate pentru un război de uzură la scară industrială.
În lipsa unei mobilizări coordonate la nivelul tuturor aliaților posesori de sisteme Patriot, Ucraina este condamnată să aștepte, în timp ce spațiul său aerian rămâne o tablă de șah unde adversarul – Rusia – nu face niciodată pauză.