Miracolul Mărăşeşti, 6 august 1917. ”Pe aici nu se trece!”

Sebastian Florea |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV

Acum 101 ani, românii strigau la Mărășești ”Pe aici nu se trece”, și nu s-a trecut. Istoricul Manuel Stănescu ne prezintă câteva aspecte specifice acelui an de foc pentru țara noastră, într-un interviu exclusiv.

6 august 1917, începe bătălia de la Mărăşeşti - MapN a transmis un mesaj pe pagina sa de facebook: ”Astăzi, vă propunem să începem ziua cu gândul şi sufletul la cei care cu preţul vieţii, acum 101 ani, la Mărăşeşti, transmiteau lumii întregi un mesaj hotărât: Pe aici nu se trece!”.

Pentru defenseromania.ro, istoricul Manuel Stănescu a spus: ”A fost un miracol. Chiar a fost. El s-a datorat mai multor factori. A salvat existența României și ne-a dat un imens avantaj moral la Conferința de Pace.”

”În 1917, singurele victorii ale Aliaților au fost cele de pe frontul de est. O armată română renăscută, într-adevăr, dar renăscută și cu sprijinul misiunii militare franceze, care a făcut eforturi considerabile. Armata română a fost complet reorganizată, reinstruită. Eforturile au fost pe mai multe paliere: de la cele strict militare, la cele medicale, pentru că au fost foarte mulți medici francezi care au venit, iar unii dintre ei chiar și-au dat viața pe frontul românesc”, a mai amintit Stănescu.

De la eroism până la lașitate

”O armată română care e cumva cu spatele la zid, pentru că e într-o zituație de totul sau nimic și, culmea, asta îi folosește moralului armatei. În același timp, trebuie spus că în vara anului 1917 are loc această promisiune de împroprietărire din partea Regelui Ferdinand, cu un impact foarte puternic asupra moralului trupelor. Bătăliile din 1917 au fost bătălii purtate de armata română alături de armata rusă, trebuie spus și acest lucru. Pe frontul românesc se găseau 1,2 milioane de soldați ruși, în acea perioadă, aproape o treime din totalul efectivelor armatei ruse. Comportamentul trupelor ruse în aceste bătălii a fost unul care a mers de la eroism până la lașitate. Au fost unități care au luptat și au luptat destul de bine, și au fost unități care au fugit de pe câmpul de luptă, armata română fiind nevoită să intervină. Chiar la Mărășești există o situație în care trupele române și-au făcut cu greu loc cu baionetele peste un pod, pentru că trupele ruse, practic, au fugit în panică de pe linia frontului. dar, dacă contabilizăm pierderile de la Mărășești, armata română a avut în jur de 27.000 de soldați căzuți, perderi aproximativ egale cu cele ale armatei ruse. Prin prisma pierderilor, putem înțelege că și armata rusă a avut o pondere semnificativă la aceste victorii. Trebuie precizat că există o campanie ofensivă, bătălia de la Mărăști, și apoi a fost o contraofensivă, Mărășești și Oituz, care sunt bătălii defensive. Cumva, ele sunt separate, deși eu cred că ar fi firesc ca Mărășești și Oituz să fie în aceeași caracteristică, pentru că sunt elemente ale aceleiași bătălii”, a mai spus istoricul.

”Categoric sunt importante, prin prisma jertfei, a faptului că Puterile Centrale au fost oprite, pentru că, să nu uităm, nu era vorba numai de pierderea și dispariția statului român, ci și de ajungerea trupelor germane la Odessa. dezastrul ar fi fost total pentru Antantă, în vara lui 1917”, ne-a mai spus istoricul Manuel Stănescu.

Bătălia de la Mărășești

Bătălia de la Mărășești s-a desfășurat pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!

Tot într-un mesaj al MApN, se arată că ”Bătălia de la Mărășești, desfăşurată în perioada 6 august - 3 septembrie 1917, a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de armata română în timpul Primului Război Mondial, ce a schimbat soarta întregului război de reîntregire naţională prin victoriile obţinute pe linia frontului Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz.

"Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!", sunt cuvintele legendare rostite de Măriuca, eroina de la Mărăşeşti în 1917. Pe numele său Maria Ion Zaharia, copila de numai 12 ani şi-a dat viaţa, în ziua de 6 august 1917, luptând, alături de soldații noștri, pentru apărarea României.

Astăzi, 6 august, omagiem eroii căzuţi în aceste lupte grele, în memoria cărora au fost ridicate mausolee în localităţile Soveja, Mărăşti, Mărăşeşti, Focşani şi monumente în localităţile Varniţa, Muncelu şi Tişiţa.
Cinste și onoare memoriei lor!

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel