Armata română și miracolul Mărășești din august 1917: „Pe aici nu se trece!”. Comportamentul trupelor aliate ruse - de la eroism până la lașitate

Soldat român pe frontul Primului Război Mondial
EXCLUSIV
Soldat român pe frontul Primului Război Mondial

Acum 105 ani, românii strigau la Mărășești ”Pe aici nu se trece”, și nu s-a trecut. Istoricul Manuel Stănescu ne prezintă câteva aspecte specifice acelui an de foc pentru țara noastră, într-un interviu exclusiv.

În 2018, într-un dialog cu DefenseRomania, istoricul militar Manuel Stănescu a marca Bătălia de la Mărășești: ”A fost un miracol. Chiar a fost. El s-a datorat mai multor factori. A salvat existența României și ne-a dat un imens avantaj moral la Conferința de Pace.”

Redăm materialul publicat atunci, în contextul omagierii eroiulor de la Mărășești care au luptat și au salvat existența țării.

„În 1917, singurele victorii ale Aliaților au fost cele de pe frontul de est. O armată română renăscută, într-adevăr, dar renăscută și cu sprijinul misiunii militare franceze, care a făcut eforturi considerabile. Armata română a fost complet reorganizată, reinstruită. Eforturile au fost pe mai multe paliere: de la cele strict militare, la cele medicale, pentru că au fost foarte mulți medici francezi care au venit, iar unii dintre ei chiar și-au dat viața pe frontul românesc”, amintea Manuel Stănescu.

 

Comportamentul trupelor ruse, de la eroism până la lașitate

 

„O armată română care e cumva cu spatele la zid, pentru că e într-o zituație de totul sau nimic și, culmea, asta îi folosește moralului armatei. În același timp, trebuie spus că în vara anului 1917 are loc această promisiune de împroprietărire din partea Regelui Ferdinand, cu un impact foarte puternic asupra moralului trupelor.

Bătăliile din 1917 au fost bătălii purtate de armata română alături de armata rusă, trebuie spus și acest lucru. Pe frontul românesc se găseau 1,2 milioane de soldați ruși, în acea perioadă, aproape o treime din totalul efectivelor armatei ruse. Comportamentul trupelor ruse în aceste bătălii a fost unul care a mers de la eroism până la lașitate.

Au fost unități care au luptat și au luptat destul de bine, și au fost unități care au fugit de pe câmpul de luptă, armata română fiind nevoită să intervină.

Chiar la Mărășești există o situație în care trupele române și-au făcut cu greu loc cu baionetele peste un pod, pentru că trupele ruse, practic, au fugit în panică de pe linia frontului. Dar, dacă contabilizăm pierderile de la Mărășești, armata română a avut în jur de 27.000 de soldați căzuți, perderi aproximativ egale cu cele ale armatei ruse. Prin prisma pierderilor, putem înțelege că și armata rusă a avut o pondere semnificativă la aceste victorii. Trebuie precizat că există o campanie ofensivă, bătălia de la Mărăști, și apoi a fost o contraofensivă, Mărășești și Oituz, care sunt bătălii defensive. Cumva, ele sunt separate, deși eu cred că ar fi firesc ca Mărășești și Oituz să fie în aceeași caracteristică, pentru că sunt elemente ale aceleiași bătălii”, a mai spus istoricul.

„Categoric sunt importante, prin prisma jertfei, a faptului că Puterile Centrale au fost oprite, pentru că, să nu uităm, nu era vorba numai de pierderea și dispariția statului român, ci și de ajungerea trupelor germane la Odessa. Dezastrul ar fi fost total pentru Antantă, în vara lui 1917”, ne-a mai spus istoricul Manuel Stănescu.

 

Bătălia de la Mărășești

 

Bătălia de la Mărășești s-a desfășurat pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
NoMy - smt4.1.0