Așa cum și DefenseRomania analiza în aceste zile, achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat.
Costul achiziției e de aproximativ 6.5 miliarde de euro, fără TVA.
Exercițiul CADET 2024 / Armata României, Foto: Daniela Oană, Roxana Vasiliu, Iulian Mihalache
Recent, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat că procedura se va derula prin licitație publică.
Investiția unei sume atât de mari în tancuri nu a rămas fără ecou. Unele voci afirmă că viitorul războaielor nu aparține tancurilor. Asta deși Ucraina pare să contrazică această teorie.
Principalul argument împotriva tancurilor e că acestea sunt echipamente foarte scumpe, cu preț ce se poate ridica de la 10 la 30 de milioane de euro per unitate, vulnerabile în fața dronelor kamikaze ce valorează doar zeci de mii de euro. Desigur, adaptările tancurilor moderne și sisteme de protecție țin cont și de tehnologiile emergente precum dronele.
Mai câștigi războaie cu tancuri sau sunt dronele supraevaluate?
Transport feroviar al tancurilor franceze Leclerc. Foto: Leclerc.fr
Nu doar în România există această dezbatere, ci și în Franța, putere militară europeană și nucleară.
Iar întreaga dezbatere pornește de la faptul că timp de două decenii, tancul de luptă a fost privit de mulți analiști și lideri politici europeni drept un simbol al unei ere apuse. O rămășiță a Războiului Rece, ineficientă și costisitoare în fața noilor tipuri de amenințări asimetrice.
La fel ca în România, francezii au ajuns la concluzia în anii 2000 că tancul nu mai reprezintă o prioritate pentru Armataă.
Însă așa cum remarcă o analiză și a publicației de specialitate franceză Opex 360, războiul din Ucraina a schimbat radical această percepție. Deși pierderile masive suferite de ambele tabere au oferit argumente celor care criticau relevanța tancurilor, realitatea de pe câmpul de luptă a arătat că aceste vehicule blindate continuă să joace un rol esențial.
Ucraina a cerut insistent partenerilor occidentali tancuri Leopard 2 și M1A1 Abrams, iar mai multe state membre NATO, precum Polonia și Norvegia, au început procese ample de modernizare și extindere a propriilor capacități blindate. Alte țări, printre care Olanda și Lituania, au revenit la investiții în acest domeniu, recunoscând astfel importanța strategică a acestor platforme, mai amintește sursa citată.
Dezbaterea privind viitorul tancului este însă departe de a se fi încheiat. Fostul comando de elită Louis Saillans, cofondator al companiei Askalon Industries, specializată în inteligență artificială pentru apărare, a relansat discuția în plină vara acestui an printr-un articol publicat pe LinkedIn. El a pus sub semnul întrebării viabilitatea tancurilor, argumentând că „blindajele moderne devin din ce în ce mai problematice”, iar prezența echipajului la bord „limitează capacitatea, autonomia și utilizarea tactică a vehiculului”.
Acesta pariază pe drone și consideră că viitorul războiului aparține sistemelor autonome.
Franța, putere nucleară și militară dă verdictul: Pariul e în continuare pe arma tanc în războaiele viitorului. Cu o condiție
Tancuri Leclerc din cadrul Regimentului 1 de Vânători al Armatei Franceze / Foto: 7th Army Training Command, flickr
Experții avertizează însă că tranziția nu este nici simplă, nici rapidă. Spre exemplu, sursa menționată îi citează pe experții de la Blablachars care au remarcat că „lansarea în mișcare, ziua sau noaptea, a unui proiectil care zboară cu 1.800 m/s asupra unei ținte aflate la 4 kilometri distanță nu este un sport de masă. Niciun robot de 20.000 de euro nu este capabil de așa ceva.” Precizia, controlul și adaptabilitatea ce sunt dependente în exclusivitate de factol uman, rămân elemente cheie în lupta blindată modernă.
Generalul Pierre Schill, șeful Statului Major al Armatei Franței a subliniat și el rolul esențial al tancului în structura de luptă a forțelor terestre. „Tancul greu rămâne indispensabil, cu condiția să fie utilizat corect. El oferă conectivitate și subsidiaritate la diferite niveluri tactice. Iar acestea sunt elemente fundamentale ale culturii noastre militare”, a explicat șeful Armatei Franței.
Într-un nou mesaj publicat de Ziua Națională a Cavaleriei, generalul francez a reafirmat ideea că tancul modern trebuie privit ca „un sistem de sisteme”, mai exact ca un nod central într-o rețea complexă de comunicații, robotică și senzori. „Viitorul tancului este legat de dezvoltarea roboticii. El va depinde de un sistem de comunicații securizat și rezilient, care să permită colaborarea sub-sistemelor pe câmpul de luptă al viitorului”, a spus acesta.
Cu alte cuvinte tancul și sistemele robotizate nu se exclud. Ci se completează.
Astfel, conchide sursa citată, Armata franceză vede tancul viitorului nu doar ca o mașină de luptă grea, ci ca „o expresie a unei viziuni noi asupra războiului terestru” și un simbol al unei armate pregătite pentru provocările secolului XXI.
O viziune împărtășită, se pare, și de China, care a prezentat recent la Beijing noul tanc ZTZ-100, echipat cu o turelă teleoperabilă de pe o dronă. De asemenea chinezii au prezentat și un vehiculul blindat de sprijin ZBD-100, semn că, departe de a fi o relicvă, tancul devine din nou centrul strategiei de luptă globale.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
