La începutul anilor 90, Armenia (care deține de armament militar sovietic superior azerilor) a preluat controlul provinciei autonome Nagorno-Karabah.
În 2020, situația s-a inversat și armenii au fost nevoiți să părăsească 80% din teritoriul pe care îl controlau din 1994, iar zilele trecute, ”războiul de o zi” a pus cruce unei situații care durează de peste trei decenii - Nagorno-Karabah, care a fost administrat de etnicii armeni în ultimii 30 de ani, urmează să fie desființat de la 1 ianuarie 2024. Între timp, peste 65.000 de locuitori, mai mult de jumătate din populație, au fugit în Armenia.
Ce s-ar putea întâmpla mai rău pentru Armenia
Elitele politice armene, reprezentate de așa-numitul ”clan Karabah” condus de Robert Kocharyan (președinte și premier al Armeniei, iar, înainte de asta, primul președinte din Nagorno Karabah), s-au bazat pasiv pe garanțiile rusești și nu au realizat „modernizarea” armatei armene. Următorul președinte, Serj Sargsyan, a contribuit și el la transformarea Armeniei într-o țară izolată geopolitic și sărăcită din punct de vedere economic, un protectorat de facto al Rusiei.
Între timp, Azerbaidjanul datorită bogăției din petrol și gaze, și-a modernizat fundamental armata, inclusiv cu drone de luptă din Turcia sau Israel.
Drona Byraktar
Între timp, Rusia a făcut alte aranjamente, în special cu Turcia, iar situația Erevanului este una fără ieșire, având în vedere că micul stat din Caucaz are o armată net inferioară celei azere.
Tensiunile din regiune sunt departe de a fi rezolvate. Azerbaidjanul deține inițiativa strategică și ar putea prelua prin forță sudul Armeniei, pentru a asigura legătura dintre teritoriul său și exclava Nahicevan și se pare că liderul azer Ilham Aliyev s-a înțeles deja cu Putin în privința acestui aspect.
”Există indicii că armata azeră va folosi forţa în continuare (...) să se încerce realizarea unui coridor prin sudul Armeniei, un coridor sudic care să asigure contiguitatea teritorială a Turciei cu partea principală a teritoriului azer, practic legând cele două porţiuni ale Azerbaidjanului, pentru că Nahicevanul are deja o foarte mică frontieră cu Turcia, practic ar lipsi acest coridor sudic pe teritoriul Armeniei”, remarcă și Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale, într-un interviu pentru RadioRomânia.
În opinia expertului, sunt șanse foarte mari ca Azerbaidjanul să recurgă la forță pentru a prelua partea de sud a Armeniei:
Ilham Aliyev, după războiul din 2020
”Eu mă îndoiesc că în acest moment Azerbaidjanul, care a câştigat războiul recent cu Armenia şi practic a obţinut dizolvarea autoproclamatei republici Nagorno-Karabah, va mai risipi mult timp şi multe resurse diplomatice pentru negocieri cu Armenia. S-ar putea ca urcat pe acest val de de încredere şi de susţinere din partea Turciei, cu susţinere tacită şi din partea Rusiei (Azerbaidjanul) să forţeze impunerea acestui coridor terestru, mai ales că Uniunea Europeană încă depinde, cum spuneam, în mare măsură de importurile de gaz din Azerbaidjan. Deci, spuneam că este o victimă colaterală a războiului”.
Rămâne de văzut dacă va putea Armenia să se rupă de protectoratul politic și economic rusesc.
”Din păcate, Armenia are neşansa unei poziţii geopolitice foarte dificile şi va trebui, cred, în viitor, să se apropie de Georgia foarte mult, pentru că Georgia reprezintă în acest moment cam singura deschidere geopolitică spre lumea europeană şi occidentală”, mai arată profesorul Naumescu.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
