Discuțiile au subliniat importanța cooperării internaționale, rezilienței europene și sprijinului pentru țări precum Ucraina și Moldova.
Unul dintre participanții la discuții, Jan Marian, adjunct al ministrului de externe al Cehiei, a subliniat importanța exemplului practic: Praga a expulzat masiv diplomați ruși încă din trecut și menține astăzi doar șapte în țară.
Pentru el, cheia constă în „a ne face bine temele pentru acasă” și anume: creșterea rezilienței interne, cooperarea strânsă cu Ucraina, sprijinirea Moldovei și dezvoltarea proiectelor comune în industria de apărare.
Marian a remarcat că Ucraina nu este doar un beneficiar al ajutorului european, ci chiar un furnizor de securitate pentru întreaga regiune.
Dincolo de aceasta, el a reamintit de principiul „burden sharing” – împărțirea responsabilităților în cadrul NATO, în care Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate.
Marian a avertizat că Rusia nu se va schimba curând și a subliniat nevoia de parteneriate în UE și NATO, fiind sceptic față de un sfârșit rapid al războiului, amintind de acordurile Minsk.
Nevoia de unitate europeană
Diana Stoica, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, a pus accent pe valoarea apartenenței la alianțe. Ea a evocat vizita în Ucraina și impresia puternică că tragedia vecinilor putea la fel de bine să lovească România. Pentru Stoica, opțiunea este binară: „reușim împreună sau eșuăm pe rând”.
Ea a cerut continuarea sprijinului pentru Ucraina, sancțiuni economice mai ferme împotriva Rusiei și o accelerare a integrării europene pentru Kiev și Chișinău. În plus, Stoica a insistat pe reducerea dependenței energetice de Rusia și pe dezvoltarea capacităților industriale și militare proprii, subliniind că România și Europa trebuie să fie mai pregătite în fața războiului hibrid și a manipulării informaționale.
Tomáš Klvaňa, director executiv al Aspen Institute Central Europe, a avertizat că atât Europa, cât și Statele Unite funcționează mai degrabă reactiv decât proactiv.
La rândul său, Lotje Boswinkel, cercetătoare la Centre for Security, Diplomacy and Strategy, a analizat posibilele scenarii privind prezența americană în Europa: de la o simplă reducere a trupelor, până la dezangajarea aproape totală a SUA din Europa. În oricare dintre cazuri, impactul asupra arhitecturii NATO ar fi major, pentru că Washingtonul asigură astăzi nucleul capacităților de comandă, descurajare nucleară și coerență operațională.
Dacă retragerea SUA ar fi mai profundă, Europa ar trebui să preia mai multe comenzi operaționale și să își dezvolte propriile capacități nucleare și convenționale, în special printr-un rol extins al Franței și Marii Britanii.
Securitatea europeană depinde de unitate și viziune. În acest sens, puterea alianțelor - ca factor esențial de protecție - va depinde de nivelul de angajament al fiecărui stat membru, dar și de capacitatea noastră de a flexibiliza și adapta modalitățile de acțiune, astfel încât alianțele să poată răspunde rapid și eficient amenințărilor.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
