Dialogul dintre sârbi și kosovari continuă, dar fără rezultate

Nicolae Iordan |
Data publicării:

Primul ministru al Republicii Kosovo, Albin Kurti, s-a întâlnit pentru prima dată marți, 15 iunie, cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, sub egida Uniunii Europene, pentru a continua dialogul în vederea normalizării relațiilor bilaterale .

Dialogul dintre Belgrad și Priștina continuă să fie deschis chiar dacă părțile par încă îndepărtate de a conveni asupra unui acord definitiv pentru normalizarea relațiilor bilaterale dintre Kosovo și Serbia. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, precum și trimisul special al UE pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo, Miroslav Lajcak, au participat, de asemenea, la summitul de la Bruxelles. Miroslav Lajcak a afirmat că întâlnirea multilaterală nu a avut loc în condiții ușoare. În pofida acestui fapt, este important să se întâmple, a declarat trimisul UE, deoarece le-a permis celor doi lideri să inițieze un dialog "sincer și deschis", punând obiectivele părților pe masă.

Kurti, cu prilejul reuniunii, a declarat că discuțiile din 15 iunie reprezintă primul pas către "viitorul dialog", care ar trebui să se bazeze pe "principiul reciprocității și egalității". "Va fi dificil, dar sunt optimist", a afirmat premierul kosovar, explicând că acum cele două țări, în pofida diferențelor, au "o abordare sinceră" a problemelor în dispută. "Esența conflictului constă în lipsa recunoașterii reciproce. Nici Serbia nu recunoaște Kosovo, nici aceasta din urmă nu recunoaște Serbia", a conchis prim-ministrul de la Priștina.

Pe de altă parte, Vucic, în urma negocierilor, a declarat că nu intenționează să comenteze rezultatele discuțiilor, deoarece acestea sunt "absente". Președintele sârb a subliniat, de asemenea, că singura problemă asupra căreia au convenit părțile este că "dialogul la cele mai înalte niveluri va dura până la sfârșitul lunii iulie". Acuzația lansată de Vucic se referă la faptul că Kurti, în cursul negocierilor, a refuzat să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Acordurilor de la Bruxelles.

Vucic a afirmat în repetate rânduri că țara sa și-a îndeplinit partea din acordurile de la Bruxelles, în timp ce autoritățile kosovare, la scurt timp după începerea procedurii de înființare a "Asociației municipalităților cu majoritate sârbă", au suspendat procesul. Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, a susținut, în timpul mandatului său, că nu va permite crearea organismului menționat anterior.

Pe 2 iunie, Vucic a anunțat că  Statele Unite și Germania au cerut Serbiei să recunoască independența republicii autoproclamate. Ca răspuns la aceasta, președintele sârb a subliniat că lipsa recunoașterii vizează apărarea intereselor țării și ale cetățenilor. Mai mult, Vucic a subliniat că o mare parte a dialogului sârbo-kosovar pare să fie centrat doar și exclusiv pe interesele Priștinei, umbrind cererile Belgradului.

Pentru ca cele două țări să adere la Uniunea Europeană, este necesar atât ca Belgradul să recunoască independența Kosovo, cât și ca Priștina să creeze condițiile pentru a facilita sârbilor să desfășoare astfel de acțiuni. UE a lansat o misiune interguvernamentală pentru a facilita dialogul între părți. Datorită medierii europene, Priștina și Belgradul au ajuns la 19 aprilie 2013 la istoricul Acord de la Bruxelles, punând bazele normalizării relațiilor bilaterale. Acordul prevedea crearea "Asociația municipalităților cu majoritate sârbă", un organism de auto-guvernare pentru cetățenii sârbi care locuiesc în Kosovo.

Kosovo și-a proclamat unilateral independența față de Serbia la 17 februarie 2008, în urma ultimului conflict care a avut loc în țările din fosta Iugoslavie, în 1999. Acțiunea Alianței Nord-Atlantice, în 1999, a provocat retragerea de pe teritoriul kosovar a forțelor sârbe și iugoslave și a urmărit să oprească reprimarea dură a protestelor interne de către guvernul sârb, inclusiv uciderea și expulzarea cetățenilor albanezi de pe teritoriul kosovar.

În ultimii ani, autoproclamata Republică Kosovo a acționat activ să se alăture organizațiilor internaționale, inclusiv UNESCO și Interpol. Peste 60 de țări, inclusiv Rusia, India și China, precum și alte cinci state membre ale Uniunii Europene se opun recunoașterii independenței sale.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel