Așa cum relata și Reuters, americanii sunt tot mai nemulțumiți de ritmul lent în care statele europene își consolidează industria de apărare. În lipsa unui progres real, Washingtonul sugerează posibilitatea diminuării participării SUA la mecanisme critice ale Alianței. Cu alte cuvinte, umbrela de securitate americană, considerată de decenii garanția stabilității europene, nu mai poate fi privită ca un dat.
În acest context extrem de tensionat, Uniunea Europeană are propriul obiectiv de autonomie strategică abia în 2030, o țintă pe care mulți analiști o consideră oricum dificil de atins. De la întârzierile masive ale industriei europene până la incapacitatea de a replica rapid tehnologiile americane de vârf, precum sistemele ISR, tabloul arată o Europă nepregătită pentru o eventuală retragere parțială a SUA.
O Românie aflată la răscruce, cu decizii care nu mai pot fi amânate
Vehiculul de luptă pentru infanterie (IFV) Lynx KF41, prezentat de compania Rheinmetall la BSDA 2024. Photo source: DefenseRomania @BSDA2024.
Pentru România, ultimatumul american nu este doar un semnal geopolitic, ci un test al maturității strategice. Țara noastră încă nu deține o industrie militară capabilă să producă, în ritm de criză, echipamente esențiale pentru apărare. Dependența de furnizori externi, unii aflați în poziții politice ambigue precum Ungaria, devine o vulnerabilitate majoră.
Cel mai important program de inzestrare, MLI (Mașina de Luptă a Infanteriei) este exemplul cel mai recent și, probabil, decisiv.
Alegerea platformei Lynx de la Rheinmetall, asa cum s-a speculat in presa in ultimul timp, ar crea pentru România o dependență industrială directă de Ungaria și Austria, ambele țări cu poziții politice complicate în raport cu Rusia. În cazul unei crize majore, România ar trebui să mizeze pe faptul că Budapesta și Viena vor asigura livrarea pieselor critice pentru un sistem de luptă neutilizat încă în nicio operațiune reală?
Mai mult, experiența recentă ridică semne de întrebare serioase. În Ungaria, centrul industrial al programului Lynx, primul batalion de doar 45 de vehicule a fost produs în aproximativ patru ani si jumatate, potrivit Defense Express. În aceste condiții, cum ar putea România să primească peste 250 de vehicule până în 2030, limita impusă pentru accesarea fondurilor SAFE? Documentele analizate indică deja întârzieri mari în programele internaționale ale Rheinmetall, dar și proiecte anterioare în România care nu au fost niciodată concretizate.
În plus, Lynx este testat de aproape un an în Ucraina, dar nu a fost acceptat pe front, semn că nu îndeplinește încă cerințele operaționale ale unui război modern, extrem de intens și dinamic, potrivit Defense Express. Ambiguitatea tehnică, combinată cu expunerea industrială în fața unor state imprevizibile, transformă achiziția Lynx într-un risc strategic greu de justificat.
Redback ramâne o alternativă care poate schimba complet ecuația
De cealaltă parte, Redback IFV de la Hanwha Aerospace oferă României un avantaj pe care foarte puține state europene îl pot obține: transfer industrial masiv și capacitatea de a deveni producător continental.
Hanwha Aerospace Romania a transmis oficial că poate asigura o localizare de peste 70%, cu potențial de a depăși 80% în fazele următoare. Aceasta înseamnă componente produse în România, lanțuri de aprovizionare locale, locuri de muncă bine plătite și, mai ales, independență în situații de criză, exact ceea ce cere Washingtonul Europei: capacitatea de a-și produce singură propriile echipamente.
Redback a câștigat deja competiția din Australia în fața Lynx, după testări de doi ani, fiind considerat superior la protecție, mobilitate și interoperabilitate digitală. Este folosit, testat, validat și, spre deosebire de Lynx, nu este dependent de infrastructura industrială a unui stat aflat în ambiguitate geopolitică. Documentele din program confirmă și istoricul excelent al Hanwha în livrarea la timp a sistemelor militare în Polonia, Australia, Norvegia și Finlanda.
România ar putea deveni centrul european al Hanwha, cu potențialul de a produce Redback MLI, obuziere K9 si sisteme K10 pentru întreaga piață NATO și UE. Într-o perioadă în care SUA cer Europei să accelereze masiv producția militară, o asemenea oportunitate este rară și strategică.
Decizia care va avea face diferenta intre independenta si dependenta
Ultimatumul american pentru 2027 funcționează ca un moment de adevăr. Europa trebuie să producă mai mult și mai repede, iar România trebuie să își decidă urgent viitorul industrial în domeniul apărării.
Pentru România ar putea însemna dependență, întârzieri, risc tehnic și vulnerabilitate față de state cu interese divergente. Sau dimpotrivă, autonomie industrială, protecție reală în caz de criză, securitate economică și o contribuție substanțială la capacitatea europeană de apărare, exact cerința formulată dur de Washington.
Într-o epocă în care marile puteri își redesenează prioritățile, România nu își mai poate permite un nou episod de „așteptăm să vedem ce se întâmplă”. Decizia care urmează va influența securitatea națională pentru următorii 20 de ani. Iar într-un moment în care Statele Unite transmit clar că nu vor mai acoperi pasiv ezitările Europei, România trebuie să arate că poate trece din zona de consumator de securitate în cea de producător. Fereastra strategică este deschisă, dar nu va rămâne așa prea mult timp.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
