Strategia de înarmare a Poloniei
Polonia a adoptat un plan de înarmare ultra-rapid, motivat de proximitatea sa istorică și geografică față de Rusia, precum și de o percepție acută a amenințării. Strategia se bazează pe achiziții masive de echipamente de la lideri mondiali (în special SUA și Coreea de Sud), având ca scop transformarea armatei poloneze într-una dintre cele mai puternice din Europa.
Astfel, Polonia a depășit deja 4% din PIB pentru apărare, un nivel fără precedent în cadrul NATO, bani cu care au fost semnate contracte masive pentru tancuri M1 Abrams și K2 Black Panther, obuziere K9, avioane de luptă F-35, sisteme de rachete HIMARS, dar și elicoptere și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
Această abordare reflectă o viziune conform căreia o forță militară copleșitoare este cea mai sigură formă de descurajare.
Strategia de înarmare a României
Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române
România a demarat, de asemenea, un amplu proces de modernizare, dar cu un ritm mai lent și o abordare mai ponderată. Achizițiile sunt eșalonate pe o perioadă mai lungă, în funcție de capacitățile bugetare și de o strategie care pune accent pe un mix de modernizare a echipamentelor existente și de noi achiziții.
În acest context, România a menținut un nivel aproximativ constant de investiții de 2% din PIB pentru apărare. Printre cele mai importante achiziții se numără avioanele F-16, sistemele de rachete Patriot, sisteme de rachete de apărare de coastă NSM, modernizarea fregatelor și înzestrarea cu corvete.
Strategia României este mai puțin afișată și pare să pună un accent deosebit pe securitatea maritimă și aeriană. Abordarea este departe de a fi una de "șoc și groază", căci se dorește axată pe coerență, planificare pe termen lung și achiziții care să acopere vulnerabilitățile specifice flancului sud-estic.
Polonia se înarmează până în dinți, iar România...cu răbdare
Obuziere poloneze / Ministerul polonez al apărării
Faptul că Polonia se înarmează mai rapid și mai masiv decât România, în timp ce preocupările legate de intențiile Rusiei persistă, poate conduce la mai multe scenarii strategice.
1. Un prim scenariu este cel al descurajării regionale consolidate. Potrivit acestui scenariu, care pare cel mai bine acceptat în Europa, de reînarmarea accelerată a Poloniei beneficiază întregul flanc estic, inclusiv România.
O forță poloneză robustă acționează ca un scut major, descurajând orice intenție agresivă a Rusiei în regiune. Într-o viziune a apărării integrate, o armată poloneză puternică reduce presiunea pe toți membrii Alianței. Sub acest scenariu, investițiile Poloniei înseamnă mai multă siguranță pentru toți.
2. Al doilea scenariu evidențiază crearea unei asimetrii strategice care generează la rândul ei un acces diferențiat la resursele de luptă ale NATO. Există riscul ca ritmul diferit de modernizare între România și Polonia să creeze o asimetrie strategică între cele două țări. O armată poloneză super-echipată, cu peste 1.000 de tancuri moderne și sute de avioane de luptă, ar putea deveni polul de consum pentru resursele militare ale NATO. În cazul unei crize, eforturile Alianței s-ar putea concentra pe consolidarea "scutului" polonez, lăsând România și flancul sudic (care mai include Bulgaria și Turcia) cu mai puține resurse imediate. Această asimetrie ar putea forța România să se bazeze mai mult pe propriile capacități, fără a beneficia pe deplin de fluxurile de muniție, echipamente și trupe ale Alianței.
3. Scenariul al treilea are în vedere presiunea asupra României pentru accelerarea modernizării. Acțiunile Poloniei pot genera o presiune internă și externă pe România. La nivel intern, dezbaterea publică și cea politică s-ar intensifica, cerând Guvernului să crească ritmul de achiziții adecvate. La nivel extern, NATO ar putea solicita o aliniere mai rapidă a României la standardele de interoperabilitate și la capacitățile noilor achiziții, solicitând un efort bugetar sporit și, posibil, sacrificând alte domenii de investiții. Ritmul rapid de înarmare al Poloniei ar putea deveni o "motivație" pentru România de a-și grăbi propriul plan de modernizare.
4. Scenariul patru considerat de interes evidențiază faptul că flancul estic poate beneficia de o apărare complementară, nu competitivă. Aceasta ar fi o variantă optimă. În loc să se ajungă la o competiție, cele două state ar putea coopera pentru dezvoltarea unor capacități complementare: Polonia investește masiv în forțele terestre și aeriene pentru a contracara o potențială invazie, în timp ce România se concentrează pe apărarea Mării Negre și a infrastructurii critice (rachete antinavă, apărare antiaeriană și cyber-securitate). Această diviziune a rolurilor ar face cele două armate să se completeze reciproc, sporind considerabil puterea de descurajare a întregii Alianțe.
În concluzie, deși ritmul de înarmare al Poloniei ar putea crea o anumită asimetrie, acesta poate fi văzut, în mare parte, ca un factor de stabilitate pentru întregul flanc estic al NATO. Succesul pe termen lung va depinde de capacitatea României și Poloniei de a-și coordona strategiile militare într-o viziune de apărare complementară.
Și totuși, poate acest decalaj să încurajeze un atac rusesc pe axa România?
Elicoptere de transport ale Armatei ruse / Foto: ministerul apărării
Ipoteza că diferența de ritm în înarmare ar putea încuraja un atac rusesc pe flancul sudic este un subiect de analiză bazat în principal pe logica țintirii slăbiciunilor, potrivit căreia, dacă Polonia devine o "fortăreață inexpugnabilă", Rusia ar căuta o cale de ocolire și ar alege axa României.
Un atac pe flancul sudic ar putea într-adevăr servi mai multor obiective strategice pentru Rusia.
În primul rând, pentru a testa (mai profund) unitatea NATO. O acțiune militară pe scară limitată împotriva României ar fi o testare directă a hotărârii Alianței de a activa Articolul 5.
Apoi, printr-o astfel de acțiune, ar fi vizat controlul Mării Negre. O ofensivă în această zonă ar urmări controlul asupra rutei de export a cerealelor ucrainene și ar extinde influența Rusiei în regiunea Mării Negre.
Nu în ultimul rând, ar reprezenta o diversiune strategică, pentru că un atac pe flancul sudic obligă NATO să-și împartă resursele și atenția între două sau mai multe fronturi, creând astfel o presiune logistică și operațională masivă asupra Alianței.
De cealaltă parte, există unele aspecte care fac din scenariul atacării directe a României unul mai puțin probabil.
În primul rând este vorba de cât de mult este dispusă Rusia să riște activarea Articolului 5 din cadrul acordului NATO, care foarte probabil ar conduce la un răspuns masiv și coordonat din partea Alianței.
Apoi, deși aflate în plină dezvoltare, nu sunt de neglijat nici capabilitățile de apărare ale României: Chiar și cu un ritm mai lent de dezvoltare militară, România nu este o țintă ușoară. Are o armată modernizată cu F-16, Patriot, HIMARS, NSM, urmează să achiziționeze tancurile americane M1A2 Abrams și aeronavele F-35, găzduiește trupe americane și franceze la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Cincu, și deține sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.
Nu în ultimul rând, un atac asupra României reprezintă nu doar o provocare, ci o adevărată vulnerabilitate logistică pentru Rusia.
O ofensivă majoră pe flancul sudic ar necesita un efort logistic rusesc enorm, care ar putea fi extrem de vulnerabil la atacuri din Ucraina și din Marea Neagră.
Într-o concluzie finală, putem spune că în timp ce diferențele de ritm de înarmare dintre Polonia și România pot crea anumite provocări strategice, acestea conduc mai mult la consolidarea apărării colective, decât să o afecteze. Riscul unui atac direct pe flancul sudic, în special asupra României, este ușor încurajat de acest decalaj, dar reprezintă un scenariu cu probabilitate scăzută, cu atât mai scăzută cu cât alianța NATO își întărește capacitatea de reacție și își demonstrează solidaritatea față de aliați.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
