Estonia a decis să oprească un program de 500 de milioane de euro pentru înlocuirea vehiculelor de luptă pentru infanterie (MLI), acordând prioritate dronelor, apărării aeriene și sistemelor fără echipaj uman.
Este vorba despre achiziția comună planificată de vehicule de luptă internă CV9035 MK IV, care fusese explorată alături de mai mulți parteneri NATO, inclusiv Olanda, Norvegia și Lituania.
În schimb, flota existentă de CV90, achiziționată la mâna a doua din Olanda în 2014, va avea în schimb durata de viață extinsă cu până la 10 ani.
Balticii mizează pe drone
Ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a dat ca exemplui lecțiile învățate din războiul Ucrainei cu Rusia, creșterea costurilor vehiculelor de luptă și dominația descrescătoare a echipamentelor grele pe câmpul de luptă drept factori care au dus la suspendarea programului, a relatat agenția de știri estoniană ERR.
„Rolul echipamentelor grele pe câmpul de luptă este în scădere. De aici și sfatul comandantului forțelor de apărare că, pe o perspectivă de 10 ani, nu este rezonabil să le înlocuim, ci mai degrabă să modernizăm vehiculele existente”, a explicat el.
Potrivit lui Pevkur, Estonia se va concentra acum pe creșterea puterii de foc, a mobilității și a conștientizării situaționale a Forțelor de Apărare, precum și pe sistemele fără pilot.
O atenție specială va fi acordată apărării în fața amenințărilor reprezentate de drone.
„Suntem la curent cu vremurile și luăm în considerare ceea ce învățăm din războiul din Ucraina. Fonduri suplimentare vor merge cu siguranță către «ochii și urechile» apărării aeriene pentru a îmbunătăți conștientizarea situației; aceste zone vor beneficia de îmbunătățiri semnificative ale capacităților în următorii ani”, a spus el.
De asemenea, estonienii vor comanda încă trei sisteme lansatoare HIMARS pentru a-și extinde arsenalul de atac la mare distanță.
România trebuie să se gândească de două ori înainte de a lua o decizie în programul MLI
Țara noastră nu e chiar în aceeași situație cu Estonia. Armata României are nevoie de echipamente moderne, bătrânele MLI-84 Jderul având o vechime de peste patru decenii, cu o tehnologie sovietică la bază.
Dar chiar și așa, viitoarea achiziție de MLI-uri va trebui să țină seama de direcția în care se îndreaptă războiul modern, bazat pe platforme ultra-flexibile/modulare și mobile.
Amintim că Programul de înzestrare cu mașini de luptă ale infanteriei e cel mai mare program inclus în mecanismul SAFE, o achiziție de 298 de blindate şenilate pentru aproape 3 miliarde de euro.
Lynx, produs de Rheinmetall, se pare că ar fi marele câștigător în bătălia viitoarei mașini de luptă a României.
DefenseRomania a avertizat, nu o dată, că o parte semnificativă din programul de aproximativ 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei (MLI) riscă să nu ajungă în baza industrială a României, ci în Ungaria, unde Rheinmetall și-a stabilit deja principalul hub de producție pentru platforma Lynx. Asta, deși autoritățile au subliniat în mod repetat importanța localizării producției în România.
Până în acest moment s-au arătat interesate de proiect patru mari companii. E vorba de GDELS care propune ASCOD, Rheinmetall care propune Lynx, BAE Systems cu CV-90 și coreenii de la Hanwha Aerospace cu Redback. Toate aceste companii produc blindate de ultimă generație și toate au diferite contracte cu Armata României în alte programe.