Liderii politici și militari din Europa sunt tot mai îngrijoraţi că războiul din Ucraina s-ar extinde. Se fac calcule pentru o nouă formă de serviciu militar obligatoriu

DefenseRomania Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Militari germani ; Foto: Bundeswehr/Nico Theska
Militari germani ; Foto: Bundeswehr/Nico Theska

Fie că este vorba de Suedia, de statele baltice, de Germania, de Marea Britanie sau, mai recent, de Belgia, liderii politici și militari insistă asupra necesității de a pregăti societatea civilă pentru posibilitatea unui război, deoarece toți consideră că Rusia ar putea reprezenta o amenințare în anii următori.

,,Experții noștri se așteaptă la o perioadă, peste cinci până la opt ani, în care acest lucru ar putea fi posibil", a declarat Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, la 21 ianuarie. "Ieșim dintr-o perioadă de 30 de ani de pace, 30 de ani de ''dividende ale păcii'', de care am beneficiat cu toții. Astăzi ne îndreptăm într-o direcție diferită. [...] Trebuie într-adevăr să accelerăm ritmul pentru a fi pregătiți în cazul în care acest lucru se va întâmpla", a insistat el, de data aceasta în paginile cotidianului Bild, cinci zile mai târziu.

Între timp, în Germania se ia în considerare reintroducerea serviciului militar, Pistorius urmând să facă propuneri în acest sens în aprilie. În Marea Britanie, șeful armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a vorbit recent despre o "armată a cetățenilor", fără a merge atât de departe încât să pledeze pentru o revenire la recrutare.

Indiferent de rezultatul războiului din Ucraina, Rusia a suferit deja o "înfrângere strategică". Aceasta a fost opinia exprimată de generalul Thierry Burkhard, șeful Statului Major al armatei franceze, la conferința inaugurală a catedrei "Grands enjeux stratégiques contemporains" de la Sorbona, la 22 ianuarie, după cum relatează Le Figaro, potrivit Opex360.

,,Dacă conflictul s-ar încheia astăzi, care ar fi rezultatul? Ucraina a rezistat împotriva tuturor obstacolelor. Suedia și Finlanda au aderat [...] la NATO [sau cel puțin Stockholm este pe cale să o facă]. Armata rusă se află într-o stare critică. Nu mai reprezintă o amenințare pentru NATO. Rusia a stabilit o relație de vasalitate cu China. S-a plasat într-o situație de înfrângere strategică", a explicat șeful Statului Major al Apărării.

Cu toate acestea, Grant Shapps, secretarul britanic al Apărării, nu este chiar pe aceeași lungime de undă. "Un alt factor îngrijorător apare acum: adversarii noștri sunt mai strâns legați unii de alții", a declarat el recent într-un discurs ținut la Lancaster House la 15 ianuarie. "Rusia are [...] un "parteneriat fără limite" cu China" și "se bazează pe drone iraniene și rachete balistice nord-coreene pentru a bombarda Ucraina", a adăugat el.

Acestea fiind spuse, țările care se simt cel mai mult amenințate de Rusia au făcut pasul: Lituania, Suedia și Letonia au decis deja să reintroducă serviciul militar, în timp ce altele, precum Estonia, l-au menținut. Această mișcare privește, de asemenea, Balcanii, o regiune afectată de multiple tensiuni.

La începutul lunii ianuarie, după ce a efectuat o "examinare detaliată a situației generale de securitate și a provocărilor actuale cu care se confruntă" Serbia, Ministerul sârb al Apărării a lansat oficial o inițiativă care vizează restabilirea serviciului militar obligatoriu pentru o perioadă de patru luni, însoțită de o "formare periodică suplimentară" pentru a permite recruților să își mențină competențele și chiar să dobândească altele noi. 

"Securitatea noastră are nevoie de noi recruți care să fie mereu gata să o protejeze. [...] Acest lucru nu este unic pentru Serbia. Multe țări europene reintroduc serviciul militar obligatoriu", a declarat Milos Vucevic, ministrul sârb al apărării. "Credem că acest lucru va fi benefic pentru întreaga țară, pentru întreaga societate și pentru toți cei care vor efectua serviciul militar în viitor, deoarece se vor simți cu siguranță mai bine și vor fi o sursă de mândrie pentru patria lor și pentru familiile lor", a insistat el.

Evident, este tentant să se facă legătura între o astfel de mișcare și relațiile adesea conflictuale cu Kosovo... sau chiar cu situația din Bosnia-Herțegovina, unde Republica Sârbă Bosniacă [Republika Srpska, RS] , condusă de Milorad Dodik, are tendințe secesioniste.

Oricum ar fi, câteva săptămâni mai târziu, Croația, ale cărei relații cu Serbia sunt deseori dificile din cauza trecutului, intenționa și ea să reintroducă recrutarea, care fusese "suspendată" în 2008, cu puțin timp înainte de aderarea sa la NATO. În principiu, aceasta ar urma să ia forma unei pregătiri militare cu o durată de aproximativ o lună, în cadrul învățământului gimnazial.

Reintroducerea înrolării "nu este o chestiune la care se poate răspunde sub impulsul momentului. Este o chestiune foarte serioasă care necesită un consens operațional, financiar și politic. Ne îndreptăm în această direcție. După ce se va stabili cea mai bună modalitate de restabilire a pregătirii militare, vom face propuneri publicului", a explicat Ivan Anušić, ministrul croat al apărării. "Situația geopolitică din jurul Croației și din lume necesită un consens politic pe această temă", a insistat el.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a apărat această abordare, făcând referire la "amenințările la adresa securității în întreaga lume". În opinia sa, cursurile de pregătire militară de scurtă durată ar permite "unui număr mai mare de persoane" să dobândească competențele de bază care "lipsesc generațiilor mai tinere", a spus el.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel