Criza din Ucraina -o șansă pentru România?

Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse
EXCLUSIV
Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse

În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.

Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este dacă Putin va ataca sau nu Ucraina. Ar fi extraordinar dacă negocierile diplomatice ar duce la liniștirea Rusiei. Noi, cei din Europa răsăriteană, cunoscând mai bine colosul de la Răsărit putem spune că Moscova nu a făcut atâta efort doar pentru a se retrage, cuminte, înapoi în bârlog.

Fundamental, agresivitatea de acum a Rusiei stă în incapacitatea Moscovei de a deveni o superputere economică. Dacă Germania sau Japonia au reușit, președintele Putin, în 22 de ani de când conduce Federația Rusă, ca președinte sau premier, a reușit, într-adevăr, să-și reimpună țara ca superputere militară, dar a eșuat grav în domeniul economic. Dacă în lumea de astăzi marile puteri s-au impus economic – cel mai bun exemplu este China, Moscova a eșuat pur și simplu să-și facă o economie puternică, capabilă să se impună pe plan internațional.

Ca urmare, Putin va încerca ceva în Ucraina. Dacă nu acum, peste un an sau peste cinci. Fie se va mulțumi să ocupe Donbas-ul, o regiune la granița de Est a Ucrainei, învecinată cu Crimeea, fie va merge mai departe atacând Kievul pentru a schimba guvernul pro-occidental cu unul pro-rus, reformând axa Moscova-Kiev-Minsk și poate cu trimitere până în Kazahstan la Almaty.

Occidentul, care nu a luat multă vreme în seamă semnalele trimise de Polonia și Țările Baltice, - din nefericire România nu a avut nici aici niciun cuvânt de spus, a devenit din nou interesat de ambițiile de cuceritor ale lui Vladimir Putin. Și doar anexarea Crimeei s-a făcut cu mai puțin de 8 ani în urmă. Acum, președintele Joe Biden dar și președintele Emanuel Macron au anunțat că vor să aducă mai multe trupe americane și respectiv franceze sub steag NATO pe teritoriul României. Este din nou o șansă istorică pentru țara noastră, așa cum s-a întâmplat în războiul din fosta Iugoslavie, în 1999. Atunci, președintele Emil Constantinescu și-a sacrificat, cu bună știință, viitorul politic reușind însă prin sacrificiul său să înceapă negocierile de aderare ale României la UE. Apoi, tragedia de la 11 septembrie 2001 ne-a asigurat invitarea în NATO, la Praga, în 2002. Acum, transformarea României într-un autentic portavion nescufundabil al NATO este șansa țării de a porni, în sfârșit, către democrație și dezvoltare autentică.

O prezență militară masivă a NATO în România va deveni în timp și o garanție a unei bune guvernări. Asta fiindcă exemplu postbelic al bazelor militare americane sau ale NATO pe teritoriul țărilor aliate a condus peste tot la prosperitate stabilitate politică și democrație mai solidă. România este căzută în acest moment din cauza celor două picioare de lut pe care se sprijină: Justiția și Administrația. Situația este atât de gravă încât statul român nu are puterea să-și reformeze singur cele două instituții. De exemplu: atât de necesara luptă împotriva corupției a devenit de multe ori o modalitate de reglare a conturile între adversarii politici. Justiția, în ansamblul său, este practic nefuncțională, procesele comerciale durând adesea ani de zile. La rândul său, Administrația este probabil, alături de cea a Bulgariei, cea mai puțin performantă din țările UE. O prezență militară occidentală pe teritoriul României ar putea să însemne o dorință autentică a Washigtonului și Parisului de interlocutori valabili pe plaiurile mioritice. Atenție: interlocutor valabil înseamnă parteneri, oameni verticali, și nu politicieni în genunchi dispuși să se schimbe după cum bate vântul.

La această oră nimeni nu poate să prevadă cu adevărat ce e în mintea lui Putin: atac sau așteptare. România ar trebui însă să profite de ocazie spre a securiza promisiunile președinților Biden și Macron privindu-i pe militarii celor două țări staționați în țara noastră.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy