Avioanele F-16 ale României care „nu pot decola” iarna vor proteja Lituania. Proiecție de forță și o carte de vizită după mitul născut în 2018

Tudor Curtifan |
Data actualizării: | Data publicării:
Descriere foto: 7 ocotmbrie 2016. Ceremonia prilejuita de sosirea în ţară a primelor 6 avioane F-16 Fighting Falcon, din setul de 12 achizitionat de Ministerul Apararii Nationale, la Baza 86 Aeriană 'Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă' Borcea, judeţul
Descriere foto: 7 ocotmbrie 2016. Ceremonia prilejuita de sosirea în ţară a primelor 6 avioane F-16 Fighting Falcon, din setul de 12 achizitionat de Ministerul Apararii Nationale, la Baza 86 Aeriană 'Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă' Borcea, judeţul Călăraşi. Inquam Photos / Octav Ganea

În iarna anului 2018 a avut un loc incident care a alimentat pozițiile critice față de achiziția de către România avioanelor F-16 Fighting Falcon, când un F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea nu a primit acceptul să decoleze din cauza condițiilor meteorologice. În jurul acestui incident s-a născut un mit fals care bântuie și azi.

 

De subliniat că a nu primi acceptul de decolare nu e similar cu a nu putea decola. Aeronava ar fi trebuit să survoleze Bucureștiul cu ocazia paradei militare de 1 Decembrie - Ziua Națională a României, dar din cauza unui strat de gheață pe pistă nu s-a riscat decolarea. 

În momentul respectiv România dispunea de 17 avioane F-16 Fightin Falcon achiziționate din Portugalia. Ulterior, țara noastră a mai cumpărat 32 de avioane F-16 Fighting Falcon pentru un preț foarte bun de doar 388 milioane de euro, care include și pachetul logistic. 

Cele 32 de avioane F-16 AM/BM norvegiene sunt în configurație M6.5.2 și mai au o resursă de aproximativ 10 ani, urmând să asigure tranziția către avioane de generația a V-a F-35 Lightning II.

 

O carte de vizită pentru F-16 românești: Proiecția forței departe de teritoriul României

 

Și, în pofida tuturor criticilor, F-16 Fighting Falcon românești sunt implicate în misiuni complexe în apărarea spațiului aerian al NATO. Nu doar în România unde misiuni de poliție externă au loc cu sprijinul statelor partenere, dar și peste hotare. 

La finalul anului trecut Ministerul Apărării Naționale a anunțat că aeronavele F-16 românești vor asigura în perioada aprilie-iulie 2023 „Serviciul de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing-2023) în Lituania, din Baza Aeriană Siauliai”. În cursul zilei de ieri ministrul de Externe al Lituaniei a purtat un dialog cu Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, în cadrul căreia a mulțumit României pentru „atitudinea activă în domeniu şi pentru reluarea participării ţării noastre la misiunile de poliţie aeriană”.

Cu alte cuvinte, în ciuda tuturor criticilor, misiunea avioanelor românești F-16 în Lituania e o carte de vizită importantă pentru Forțele Aeriene Române. Natura misiunii pe care o va desfășura ROAF și complexitatea ei, mai ales din punct de vedere logistic, demonstrează că Forțele Aeriene Române sunt capabile să execute misiuni reale de luptă pe timp de pace la o distanță atât de mare de teritoriul național. Mai ales într-un spațiu atât de tensionat precum e zona baltică, aflată mereu sub provocarea acțiunilor agresive ale Federației Ruse.

CITEȘTE ȘI: Șeful aviației militare a României a trasat obiectivele pentru 2023 - anul în care ajung în țară primele F-16 norvegiene

 

Și totuși, de ce nu a decolat în iarna anului 2018 avionul F-16?

 

2. F-16, Româ... (f-16-romania-f_50131200.jpg)

F-16, România, sursă foto: Forțele Aeriene Române

În 2018 incidentul a fost cauzat de tehnicienii care nu au asigurat corect siguranța zborului, pe pistă existând bucăți de gheață care puteau pune avionul F-16 în pericol. Practic, aeronava nu s-a ridicat nu pentru că nu a putut, ci pentru că decidenții nu au vrut să riște un incident major, care ar fi putut provoca nu doar daune de imagine mai mari decât anularea decolării, dar și o tragedie.

Generalul (r.) de aviație Ștefan Dănilă, fost pilot și fost șef al Statului Major General, explica în 2018 citat de ziarul Adevărul, care erau riscurile și de ce s-a ales renunțarea la decolare în pofida daunelor de imagine care se resimt și azi.

„Vestea proastă vine de la ofiţerul cu siguranţa zborului, cel care tocmai a verificat pista şi a constatat că este acoperită cu gheaţă. De fapt, sunt porţiuni cu gheaţă, care se pot desprinde. Periile nu fac faţă, nu pot îndepărta gheaţa lipită de asfalt. (...) Meteorologul nu poate veni cu veşti mai bune. Abia după ora 11, sub radiaţia solară sunt şanse ca gheaţa să se topească. Fenomen destul de rar întâlnit, aici, lângă Feteşti, la început de decembrie. (...) Inginerul-şef confirmă pericolul absorbţiei gheţii în priza de admisie şi posibilitatea distrugerii compresorului”, preciza la vremea respectivă generalul (r.) Ștefan Dănilă.

CITEȘTE ȘI: Generalul american Robert Wheeler, despre criticile aduse F-16: România are nevoie acum de avioane. Nimeni nu anticipa invadarea Ucrainei acum 5 ani

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel