Atacul SUA asupra Venezuelei, o veste foarte proastă și pentru Ucraina. Împărțirea sferelor de influență, decisă încă din august?

Ciprian Dumitrache |
Data actualizării: | Data publicării:
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Înlăturarea lui Nicolas Maduro ridică întrebarea privind motivele din spatele intervenției americane în Venezuela. Răspunsul scurt ar fi reîmpărțirea sferelor de influență.

Pe 15 august, Vladimir Putin și Donald Trump s-au întâlnit în Alaska. Înaintea reuniunii, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, anunța vag că discuțiile vor viza conflictul din Ucraina și securitatea internațională.

Ce au stabilit cele două delegații rămâne necunoscut publicului, însă - întâmplător sau nu - la doar două săptămâni după întâlnirea din Alaska, pe 2 septembrie, Donald Trump a anunțat că forțele americane au interceptat o ambarcațiune care transporta cocaină către SUA, operațiune soldată cu moartea a 11 persoane. Spre deosebire de precedentele misiuni similare, intervenția s-a bazat exclusiv pe Marina SUA, fără implicarea Gărzii de Coastă. Acesta a fost un prim semnal că se pregătea mai mult decât o simplă operațiune de combatere a traficului de droguri.

Concomitent, Statele Unite au desfășurat aproape de apele Venezuelei o adevărată flotă de nave de război, cu peste 4.500 de militari.

Maduro, înlăturat în 3 ore; Moscova renunță foarte ușor la un partener cheie

Acțiunile SUA din ultimele 4 luni au culminat cu înlăturarea lui Nicolás Maduro, într-o operațiune-fulger executată în doar trei ore de Delta Force, unitatea de elită a armatei americane.

Pe tot parcursul acestor luni, Rusia și China au rămas suspect de tăcute în fața acțiunilor Statelor Unite.

Potrivit The Moscow Times, Maduro i-ar fi trimis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, solicitând rachete și sprijin pentru repararea avioanelor de vânătoare de fabricație rusească. Răspunsul Moscovei s-a limitat însă la promisiunea unui „sprijin politic cuprinzător”.

Pentru a înțelege schimbarea de atitudine a Rusiei față de o intervenție americană în Venezuela, merită amintit că, în 2019, Moscova avertiza că o astfel de acțiune ar „declanșa o catastrofă”.

Astăzi, ministerul rus de Externe se declara „extrem de alarmat”, subliniind că „în situația actuală este important să prevenim o escaladare și să ne concentrăm pe găsirea unei soluții prin dialog”.

De cealaltă parte, remarcăm non-combatul evident al administrației Trump față de acțiunile Rusiei în Ucraina, inclusiv oprirea ajutorului militar direct către Kiev.

 

De la Yalta în Alaska

Războiul din Ucraina părea principalul subiect al întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă este posibil ca Vladimir Putin să-i fi făcut lui Trump o ofertă de nerefuzat privind împărțirea sferelor de influență.

„Desantul” liderilor europeni la Casa Albă, alături de Volodimir Zelenski, imediat după întâlnirea din Alaska, reprezintă un alt indiciu care poate susține ipoteza unei înțelegeri ruso-americane deja conturate.

Venezuela pare să fi fost, alături de Ucraina, una dintre monedele de schimb.

Oferta Rusiei ar putea include accesul la resursele din teritoriile ocupate ale Ucrainei, exploatarea resurselor rusești, dar și aspecte strategice legate de regiunea Arctică.

De altfel, pe 5 septembrie 2025, la câteva săptămâni după întâlnirea din Alaska, Vladimir Putin anunța, în cadrul sesiunii plenare a Forumului Economic Estic, că Rusia este pregătită să colaboreze cu Statele Unite în regiunea Arcticii, fără a oferi detalii suplimentare.

(Update: Pe 4 ianuarie, Trump a vorbit din nou despre posibila preluare a Groenlandei, ceea ce reprezintă încă un indiciu privind o înțelegere ruso-americană pe tema Arcticii: „Avem absolut nevoie de Groenlanda”, a spus el pentru TheAtlantic, descriind insula daneză ca fiind „înconjurată de nave rusești și chineze”).

 

De ce tace China

 

Nu poate fi exclus nici faptul că Putin ar fi putut media, în cadrul înțelegerii din Alaska, o anumită formă de acceptare tacită a Chinei în procesul de împărțire a sferelor de influență.

Reacția Beijingului după înlăturarea lui Maduro a fost la fel de reținută precum cea a Moscovei. Ministerul chinez de Externe s-a limitat la a declara că „se opune ferm acestor acțiuni” și a făcut apel la SUA să respecte dreptul internațional și principiile Cartei ONU.

E dificil de anticipat evoluțiile relației dintre China și Statele Unite în privința Taiwanului, însă orizontul anilor 2028–2029 nu este deloc îndepărtat.

Acest termen nu este ales întâmplător. În prezent, Taiwanul beneficiază de o formă de protecție strategică din partea Statelor Unite.

Însă, începând cu 2028, compania taiwaneză TSMC urmează să demareze în Arizona producția de cipuri de 2 nanometri.

Odată cu transferul acestei facilități critice pe teritoriul Statelor Unite, producția de semiconductori avansați - cel mai puternic „sistem antiaerian” al Taiwanului în fața Chinei - și-ar pierde avantajul unic, iar motivația Washingtonului de a garanta securitatea insulei ar putea deveni mai ambiguă.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2026 - Toate drepturile rezervate.
pixel