Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a subliniat imperativul de a "cheltui mai mult, a cheltui mai bine" pentru apărare. Mesajul său pare să fi rezonat puternic. Comisia Europeană a deschis porțile pentru nu mai puțin de 800 de miliarde de euro în cheltuieli militare.
În paralel, Germania, cea mai mare economie a blocului, a anunțat un plan ambițios de a aloca un trilion de euro pentru modernizarea armatei sale și repararea infrastructurii. Aceste sume colosale, fără precedent în istoria recentă a Europei, semnalează o schimbare de paradigmă.
Două treimi dintre membrii NATO ating acum ținta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, dar Rutte avertizează că este "departe de a fi suficient". Obiectivul este de a ajunge la o capacitate militară robustă, capabilă să facă față amenințărilor actuale și viitoare.
Fuziunea militaro-civilă: O moștenire a inovației
Istoria recentă abundă în exemple de inovații cu origini militare care au transformat viața civilă. Microundele, GPS-ul, dronele, banda adezivă și chiar computerul personal – toate își au rădăcinile în laboratoarele de cercetare militară.
Această "fuziune militaro-civilă" este esențială pentru viziunea europeană. Speranța este că investițiile masive în apărare vor genera inovație tehnologică care se va revărsa în economia civilă, stimulând productivitatea și amortizând costurile.
Proiecte ambițioase sunt deja în derulare. De la sisteme continentale de apărare antirachetă la constelații de sateliți pe orbita joasă a Pământului, menite să ofere alternative la sisteme precum Starlink, inițiativele europene încep să rivalizeze cu cele ale Statelor Unite.
Loic Mougeolle, cofondator al Comand AI, o companie pariziană de apărare înființată după invazia Ucrainei, exemplifică pentru Politico importanţă acestei noi generații de jucători în domeniul militar-civil. Compania să a dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială care accelerează semnificativ timpul de răspuns militar, dar a cărei tehnologie are și aplicații civile, cum ar fi coordonarea roboților utilizaţi pentru livrare sau gestionarea atacurilor cibernetice.
Un studiu al Kiel Institute, publicat înainte de Conferința de Securitate de la München din februarie, estimează că productivitatea pe termen lung a Europei ar putea crește cu până la 0,25% pentru fiecare 1% din PIB cheltuit pe cercetare militară.
Provocări și compromisuri: Prețul securității
Pe termen scurt, cheltuielile masive pentru apărare vor genera, fără îndoială, tensiuni economice și vor necesita reduceri în alte domenii. Criticii, în special cei de stânga, avertizează asupra riscului de a afecta statul bunăstării și de a alimenta nemulțumirea socială.
Economiștii Tom Krebs și Isabella Weber au argumentat că, în timp ce cheltuielile militare nu mai cunosc limite fiscale, beneficiile sociale sunt deja "pe lista de tăieri". Exemplul Regatului Unit, care a anunțat recent reduceri de 4,8 miliarde de lire sterline în bunăstarea socială, în timp ce a crescut cheltuielile pentru apărare cu 2,2 miliarde de lire sterline, este elocvent.
Totuși, pe termen scurt, cheltuielile militare vor oferi un impuls economiei. Veniturile contractorilor din apărare vor crește, locurile de muncă în producție se vor înmulți, iar salariile muncitorilor se vor reîntoarce în economie. Daniel Kral, economist șef la Oxford Economics, consideră că amploarea planurilor este atât de mare încât ar putea "scoate Europa din stagnare printr-o creștere bazată pe cererea internă."
Problema pe termen lung este însă că, deși producția de arme și muniții este inclusă în cifrele PIB, nu există o creștere a productivității pe termen lung din minele antipersonal care zac în pământ sau obuzierele aflate în depozite. Contribuția lor la cifrele finale este necuantificabilă, chiar dacă garantează sistemul care generează PIB, protejându-l de invazie.
Aceasta devine o problemă mai mare în contextul în care planurile de reînarmare ale Europei vor fi finanțate în mare parte prin datorii. Datoria guvernamentală este deja ridicată, iar adăugarea la aceasta ar putea afecta economia pe termen lung.
Alegerea corectă: Investiții mai inteligente
Pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile, Europa trebuie să investească mai inteligent. Aceasta înseamnă, în primul rând, dezvoltarea propriilor produse și tehnologii, în loc să depindă de importuri. Mai mult de jumătate din cheltuielile europene pentru achiziții militare ajung în prezent la firme americane.
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut guvernelor să înlocuiască rachetele Patriot și avioanele F-35 americane cu alternative europene, precum sistemele SAMP/T și avioanele Rafale. Bruxelles-ul susține explicit industria locală în eforturile de reînarmare.
Cu toate acestea, țările din linia întâi, precum Polonia sau Finlanda, prioritizează nevoile imediate – chiar dacă aceasta înseamnă achiziții din SUA, Coreea de Sud sau Israel. "Balticii văd focul, Europa Centrală vede fumul, toți ceilalți nu văd nimic," a declarat un diplomat european, reflectând divergențele de percepție a amenințării.
O altă provocare este modul în care sunt alocate fondurile. În prezent, o mare parte din cheltuielile europene pentru apărare merg către "campioni naționali" puternic înrădăcinați și adesea lenți.
Prin contrast, modelul american, promovat de Departamentul Apărării prin "dual sourcing" (achiziționarea de sisteme de armament de la mai multe companii simultan pentru a încuraja concurența) și licitații mai deschise, a dus la mai multe brevete și efecte de propagare dual-use. Astfel de licitații "au ajuns la un set mai larg de firme mai mici, mai tinere și mai orientate spre tehnologie," se arată în raportul Kiel.
Parțial din acest motiv, aproximativ 16% din cheltuielile militare ale SUA merg către cercetare și dezvoltare, comparativ cu doar 4,5% în Europa. Aceasta ajută companiile americane să-și mențină avantajul tehnologic și le face mai susceptibile să inventeze ceva util în viața civilă.
Transformarea apărării europene într-un motor de creștere economică este un pariu foarte ambiţios. Cu investiții fără precedent, o recunoaștere a importanței inovației dual-use și un context geopolitic care impune acțiuni rapide, Europa are o șansă reală de a reuși.
Succesul va depinde însă de capacitatea sa de a depăși inerțiile birocratice, de a stimula o concurență reală și de a plasa inovația în centrul strategiei sale de apărare și de dezvoltare economică. Dacă va juca inteligent, "mama invenției" ar putea într-adevăr să aducă un viitor mai sigur și mai prosper pentru continent.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
