Anexarea teritoriilor din Ucraina, linia roșie pe care Moscova a traversat-o. Aliații lui Putin încep să se distanțeze de politica sinucigașă a Moscovei

Ciprian Dumitrache |
Data actualizării: | Data publicării:
Președintele Chinei Xi Jinping, alături de președintele rus Vladimir Putin. Foto: Kremlin
Președintele Chinei Xi Jinping, alături de președintele rus Vladimir Putin. Foto: Kremlin

Se pare că decizia lui Putin de a modifica prin forță granițele a fost picătura care a umplut paharul răbdării chiar și pentru ultimii aliați importanți ai Kremlinului.

Declarația de mobilizare „parțială” și anunțul anexării unor părți din teritoriul ucrainean, deghizat în referendum ilegal (rușii au forțat populața să meargă la vot), au provocat ecouri negative chiar și printre ultimii aliați ai lui Putin.

State care au evitat până acum să condamne agresiunea Rusiei, precum China, Turcia sau Kazahstanul au declarat deschis că nu vor recunoaște rezultatele referendumului și în special anexarea ilegală a Donbasului, Hersonului și Zaporijiei la Rusia, arată o analiză Newsweek.

 

Rusia rămâne din ce în ce mai singură și mai izolată

 

Serbia, singura țară din Europa care a susținut agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a refuzat să recunoască anexarea anunțată. Explicația a fost că „Serbia nu poate face asta”, dar adevăratul motiv îl știe toată lumea: Belgradul se teme că referendumurile ar putea constitui un precedent periculos pentru Kosovo și ar da autorităților de la Priștina chiar mai multe argumente în favoarea independenței.

Kazahstanul, țară care face parte din alianța militară OTSC, condusă de Rusia, și din Uniunea Eurasiatică, a anunțat deja că nu va recunoaște anexarea acestor teritorii.

În această primăvară, președintele Kasim-Zomart Tokaev i-a spus lui Putin „în față” că nu va recunoaște independența autoproclamatelor republici Donețk și Luhansk, ceea ce a fost interpretat apoi ca o „lovitură directă pentru Putin.

Și alte țări din Asia Centrală, în primul rând Uzbekistan și Kârgâzstan, care au un număr mare de cetățeni care lucrează în Rusia, își exprimă teama că cetățenii lor care au dublă cetățenie ar putea fi mobilizați și trimiși la război.

Citește și: Anexare, minut cu minut. Punctul fără întoarcere pentru Putin. Liderul de la Kremlin proclamă anexarea a 4 regiuni și spune că este gata de negocieri

 

O surpriză neplăcută de la Ankara

 

Cu toate acestea, cel mai hotărât a intervenit Turcia, al cărei ministru de externe Mevlut Ceavușoglu a spus hotărât că nu va recunoaște anexarea teritoriului ucrainean la Rusia, subliniind că nu au făcut-o nici atunci când a fost vorba de Crimeea, arată Rador.

În plus, Ankara este foarte nemulțumită că mulți membri ai comunității tătarilor din Crimeea au fost mobilizați în Crimeea.

Turcia se teme de „un nou val de emigranți ruși” și amintește de fuga de după Revoluția din octombrie și războiul civil, atunci când majoritatea rușilor au fugit prin Turcia. 

 

Un cuțit în spate din China

 

Și China, menționată la Moscova drept cel mai de încredere partener în „crearea unei noi ordini mondiale”, a avut o atitudine reținută în ceea ce privește declarația de mobilizare, precum și privind anexarea teritoriilor ucrainene.

În media chineză se precizează că mobilizarea rusă ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a „pierderilor grele pe câmpul de luptă”.

În același timp, multe mass-media chineze, deși nu au exprimat clar poziția Beijingului cu privire la anexarea Donbas-ului, au anunțat deja „că practic nimeni nu va recunoaște rezultatele referendumului”.

Trebuie remarcat aici că Vladimir Putin nu a reușit să-l convingă pe Xi Jinping la recentul summit al Grupului de la Shanghai din Samarkand din Uzbekistanm să semneze contractul de construcție a gazoductului Power of Siberia 2 (Power of Siberia 1 funcționează), despre care Kremlinul credea că va compensa pierderile vânzărilor de gaze către Europa. 

 

Izolare totală

 

Nici India nu a reacționat așa cum se aștepta Kremlinul. Deși India este cel mai mare cumpărător de arme rusești, premierul Narendra Modi l-a mustrat recent pe Putin, spunând că „acum nu este timpul pentru război” și că totul ar trebui rezolvat „democratic, prin dialog și negociere”.

La unul dintre principalele posturi din India, Republic TV, Putin a fost acuzat de „escaladarea conflictului din Ucraina” și că amenințările cu arme nucleare sunt „îngrijorătoare și inutile”.

După cum relatează chiar și unele mass-media ruse, precum și BBC în limba rusă, comentatorii indieni cred că poziția Rusiei devine din ce în ce mai dificilă, deoarece sancțiunile încep să își facă efectul.

Și, în sfârșit, Iranul, care se confruntă cu cele mai mari proteste din ultimii zece ani, a anunțat că este „împotriva războiului” și că ar trebui să înceteze „furnizarea de arme Rusiei și Ucrainei”. Amir Abdollahian, ministrul de externe, a declarat că „Teheranul nu sprijină nicio parte în conflict din Ucraina”.

Prin urmare, Rusia se confruntă din ce în ce mai mult cu izolarea la nivel internațional, chiar și în rândul țărilor cu care vrea să „lupte împotriva dominației Occidentului”. Aliații lui Putin simt tot mai clar că Rusia nu mai are puterea, nici capacitatea de a fi un lider.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel