Tentativă de invazie în Caucaz. E.S. Sergey Minasyan: Armata azeră a pătruns adânc în teritoriul Armeniei folosind pozițiile din Nagorno-Karabakh

Foto: Ministerul Apărării din Armenia
EXCLUSIV
Foto: Ministerul Apărării din Armenia

Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România, a acordat publicației noastre un interviu despre evenimentele din sudul Caucazului.

Vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi și sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru integritatea teritorială a Republicii Armenia, sunt o dovadă în plus a faptului că întreaga comunitate internațională trebuie să pună o mai mare presiune asupra Azerbaidjanului pentru încetarea focului, precizează E.S. Sergey Minasyan.

Înaltul diplomat armean a vorbit și despre incidentele de săptămâna trecută și a precizat că, folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, forțele azere au pătruns adânc în teritoriul Armeniei. Amintim că atacul de săptămâna trecut al Azerbaidjanului a fost cel mai grav incident de la războiul din 2020 din Nagorno-Karabakh.

 

Folosindu-se de pozițiile din Nagorno-Karabakh și de sprijinul Turciei, Armata azeră a pătruns adânc în teritoriul Armeniei

 

Redăm integral interviul acordat publicației noastre de către Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România:

DefenseRomania: În ultimile zile, situația de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a agravat considerabil. Ce s-a întâmpat și care sunt consecințele acestor acțiuni?

E.S. Sergey Minasyan: Așa este, în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie a.c., forțele armate azere au început agresiunea la scară largă pe teritoriul suveran al Armeniei, folosind armanent greu, în special artilerie și drone de luptă. Urmare a agresiunii Azerbaidjanului, conform datelor oficiale ale părții armene, și-au pierdut viața și sunt declarate dispărute - 207 persoane, din care 5 din rândul civililor, mai bine de 300 de răniți (militari și civili) și 20 de prizonieri de război. Au fost strămutate forțat aproximativ 5000 de persoane, în rândul cărora erau și mulți copii.  Există dovezi incontestabile, inclusiv imagini video, care demonstrează că persoanele capturate, dar și cele ce și-au pierdut viața, inclusiv femei, au fost supuse torturii, tratamentelor inumane și chiar batjocoritoare. Toate aceste fapte reprezintă o încălcare flagrantă atât a dreptului internațional, a drepturilor omului, cât și a normelor de derulare a operațiunilor militare. 

Folosindu-se de pozițiile comode ocupate ilegal în urma agresiunii din toamna anului 2020, săvârșite cu sprijinul Turciei, împotriva Nagorno-Karabakhului, forțele armate azere au reusit, de data aceasta, să pătrundă adânc pe teritoriul Armeniei. În cadrul acestei agresiuni au fost atacate orașele: Goris, Sisian, Kapan, Jermuk, Vardenis; multe sate de la graniță, dar și 36 de localități. Au fost afectate grav obiectele de infrastructura civilă și case de locuit.  

Datorită mobilizării impresionante de forță a armatei armene, dar și a presiunii comunității internaționale, invazia Azerbaidjanului a fost oprită, ajungându-se la o încetare a focului, fragilă ce-i drept. Cu toate acestea, situația politico-militară atât la granița de sud-est (unde au pătruns forțele armate azere), cât și în general, în Caucazul de Sud, continuă să fie explozivă și nu este deloc exclusă o eventuală intensificare a agresiunii în viitor din partea Azerbaidjanului, care se bucură de sprijinul politic și militar deplin al Turciei și al altor state.

DefenseRomania: Ce a urmărit Azerbaidjanul odată ce și-a început agresiunea împotriva Armeniei?

E.S. Sergey Minasyan: Este evident că Azerbaidjanul profită de faptul că până la acest moment, comunitatea internațională nu a condamnat punctual și nici nu a întreprins măsuri corespunzătoare față de  faptele săvârșite de conducerea politică a Azerbaidjanului, cum, de altfel, s-a întâmplat și în cazul agresiunii din toamna anului 2020, dar și a acțiunilor ce i-au urmat la granița Armeniei. 

Pe de altă parte, la fel de clar este că Azerbaidjanul profită și de faptul că în acest moment atenția comunității internaționale și a statelor mari este îndreptată spre situația din jurul Ucrainei și a evoluției politico-militare a evenimentelor și a urmărilor sale umanitare. Astfel, recurgând la uzul de forță sau la amenințarea cu forță, Azerbaidjanul încalcă flagrant toate normele dreptului internațional, încercând prin presiuni militare să fixeze rezultatele agresiunii sale din 2020 în Nagorno-Karabakh, obținând și alte teritorii cedate unilateral de Armenia.

Acest fapt este de neconceput atât pentru autoritățile armene și întreg poporul armean, dar și pentru comunitatea internațională, așa cum reiese din reacția vehementă a statelor importante ale lumii, care au condamnat agresiunea Azerbaidjanului împotriva Armeniei din 13 septembrie. 

 

Vizita efectuată de Nancy Pelosi în Armenia și poziția SUA au frânat mult agresiunea azeră asupra Armeniei


        
DefenseRomania: Ne-ați putea oferi mai multe detalii referitoare la reacția comunității internaționale cu privire la aceste evenimente și care sunt măsurile pe care le întreprinde Armenia în plan diplomatic pentru a contracara acțiunile Azerbaidjanului?

E.S. Sergey Minasyan: Imediat ce au fost declanșate aceste acțiuni militare de-a dreptul criminale, Armenia s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU, Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, tuturor statelor aliate. Reprezentanții conducerii politice a Armeniei au participat la sesiuni de negociere cu liderii zecilor de state, informându-i cu privire la agresiunea Azerbaidjanului. Mai mult decât atât, în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU, majoritatea membrilor permanenți și nu numai ai ONU au susținut că sunt total inacceptabile uzul de forță și amenințarea cu forța pe teritoriul suveran al Armeniei, bombardarea infrastructurii civile și că forțele armate azere trebuie să revină imediat la pozițiile ocupate înaintea săvărșirii agresiunii. Mai mulți membri ONU au reconfirmat necesitatea soluționării problemei Nagorno-Karabakhului exclusiv pe cale pașnică, o abordare pe care, de altfel, o împărtășește și Armenia. 

Un important efect de înfrânare a acestei agresiuni, l-a avut și vizita în Armenia a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, care a condamnat agresiunea Azerbaidjanului și a confirmat disponibilitatea Statelor Unite ale Americii de a susține dezvoltarea democratică a Armeniei, sprijinind siguranța acesteia. De menționat este faptul că în cadrul vizitei sale, înaltul demnitar american a confirmat din nou, din numele său, dar și al Președintelui Joe Biden, determinarea SUA de a contribui la recunoașterea internațioanlă a Genocidului Armean săvărșit în 1915 în Imperiul Otoman, justificând în acest fel că asemenea evenimente nu ar trebuie să se repete în regiune.

La capitolul eforturi diplomatice trebuie menționată și convorbirea telefonică dintre Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken și conducerea politică a Armeniei și Azerbaijanului, în cadrul căreia, demnitarul american a insistat în special asupra necesității stringente a încetării focului. La fel de importantă a fost și întâlnirea trilaterală a Secretarului de Stat Antony Blinken cu Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan și Ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, care a avut loc pe 19 septembrie a.c., în cadrul celei de a 77 sesiuni a Anunării Generale a ONU. În cadrul acestei întâlniri, șeful diplomației armene a subliniat că forțele armate azere trebuie să se retragă de pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, utilizarea forței sau amenințarea cu forța sunt inacceptabile și că este necesară  introducerea mecanismelor internaționale pentru prevenire a unor escaladări ulterioare. Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei a subliniat importanța rezolvării imediate a problemelor umanitare, inclusiv repatrierea prizonierilor de război.

În acest context, sperăm că, dată fiind situația, prietenii și partenerii noștri externi, inclusiv statele membre UE, își vor exprima de asemenea pozițiile și vor condamna acțiunile criminale ale Azerbaidjanului și ale forțelor ce îl susțin, se vor abține de la orice pași care ar putea incuraja comportamentul agresiv al conducerii politice a Azerbaidjanului, fapt care, de altfel, vine în contradicție cu poziția comunității internaționale.  

Pe de altă parte, recentele declarații ale Președintelui Aliyev potrivit căruia Azerbadjanul nu va ține cont de opinia comunității internaționale și intenționează să-și continue operațiunile la granița Armeniei, stârnesc o și mai mare ingrijorare și necesită o reacție mult mai activă a comunității internaționale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt50
YesMy - smt4.1.0