Rachetele europene care vor putea lovi la peste 1.000 km. Storm Shadow și ATACMS sunt letale, însă au o rază de doar câteva sute de km

Harta Euroepi / IISS
Harta Euroepi / IISS

Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Așa cum remarcă și cercetătorii IISS, tot mai multe state europene investesc în ceea ce se numește DPS - Deep Precision Strike, adică sisteme convenționale capabile să lovească precis și în adâncimea dispozitivului inamicului. 

Spre exemplu câteva state NATO - inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia, Italia și Suedia - au lansat inițiativa ELSA (European Long-Range Strike Approach), un mecanism menit să susțină dezvoltarea în comun a unor astfel de capabilități.

Încercările sunt o recunoaștere tacită a faptului că nimeni în Europa nu mai credea în posibilitatea unui conflict de mare intensitate în regiune.

Schimbarea filozofiei europene de apărare e una profundă: se trece de la utilizarea aproape exclusivă de vectori aerieni, către o combinație de rachete lansate de la sol, mare și aer, cu raze ce depășesc 1.000–2.000 km.

 

Care ar putea fi rachetele europene ale viitorului

 

Toate cele statele analizate de IISS dezvoltă sau achiziționează noi generații de rachete de croazieră, rachete balistice și, în unele cazuri, tehnologii hipersonice.

Majoritatea statelor urmăresc să depășească vechile rachete aer-lansate precum Storm Shadow/SCALP și să treacă la rachete de croazieră terestre și navale cu rază care depășește 1.000 km. De asemenea, se lucrează la dezvoltarea de sisteme hipersonice (cazul Franței și Marii Britanii).

 

Franța

Armata franceză continuă programul său hipersonic V-MaX (Véhicule Manoeuvrant Expérimental 2). E vorba de rachete hipersonice cu o rază de peste 2.000 de km, proiectul fiind într-un stadiu avansat de dezvoltare, fiind preconizat să intre în serviciu de luptă în 2030.

De asemenea, se lucrează atât la o rachetă balistică de rază medie de tip MRBM (Medium-Range Ballistic Missile), de 2.000 km, cât și la o rachetă de croazieră (LCM) cu rază de 1.000 km, ambele lansate de pe platforme terestre mobile. Armele vor fi gata începând cu 2030.

De asemenea, până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze FLP-T un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, care va lovi ținte aflate la aproximativ 150 de km.

 

Germania

Berlinul optează inițial pentru soluții rapide ”de la raft”, care sunt deja testate. Sistemele terestre americane ”Typhon” cu rachetele Tomahawk (peste 1.600 km) vor acoperi rapid golurile capacităților proprii până la maturizarea programelor europene.

Germanii dezvoltă mai multe programe de rachete cu rază lungă, atât naționale, cât și în cooperare cu parteneri europeni.

În paralel, MBDA Germania lucrează la JFS-M (Joint Fire Support Missile), un concept de rachetă subsonică de peste 500 km rază, proiectată să fie lansată de pe lansatoare MLRS standard și capabilă să transporte atât încărcături cinetice, cât și echipamente de război electronic sau senzori ISR.

 

Regatul Unit 

Britanicii avansează cu programe de lovire la distanță lungă, în mare parte complementare celor franceze și germane.

Londra lucrează la Brakestop, o muniție de tip OWE - One-Way Effector, cu rază de peste 600 km și cost redus, menită să ofere armatei capacitatea de a lovi ținte la distanțe care până acum aparțineau aviației.

Un alt proiect este Nightfall, o rachetă balistică cu rază scurtă (SRBM), estimată la peste 600 km, destinată misiunilor rapide de lovire în adâncime.

În plus, Marea Britanie dezvoltă și un proiect pentru o rachetă hipersonică Mach 5+ (Hypersonic Cruise Missile - HCM), aflat încă în fază de cercetare.

În paralel, Royal Navy menține în serviciu rachetele Tomahawk modernizate (1.600 km), completând astfel arsenalul de lovire la distanță mare.

 

Italia

Italia derulează și propriul program TESEO Mk2/E, o rachetă anti-navă și de atac la sol (AShM/LACM) cu rază de peste 350 km, destinată în principal noilor fregate FREMM EVO și programată pentru intrare în serviciu la începutul anilor 2030.

 

Polonia

Polonia are cele mai ambițioase obiective declarate în materie de lovire la distanță lungă, vizând în perspectivă dezvoltarea de capacități terestre de până la 3.000 km.

În prezent, Varșovia își crește arsenalul prin achiziții din Statele Unite și Coreea de Sud, precum JASSM-ER (930+ km), JASSM (370+ km) și racheta CTM-290 (290 km) din programul sud-coreean Chunmoo.

Polonia și-a exprimat ferm intenția de a participa la proiecte ELSA care să permită obținerea unor capabilități de lovire la distanțe mari, precum rachete de croazieră de 1.000 km pentru submarinele programului Orka și dezvoltarea sau co-dezvoltarea unor arme de rază 1.000–3.000 km, destinate descurajării strategice.

 

Proiecte comune ale europenilor

 

RBS15 Mk4 Gungnir

 Germania și Suedia colaborează la Proiectul RBS15 Mk4 Gungnir, o rachetă subsonică anti-navă și de atac la sol, cu o rază de peste 300 km și o încărcătură de aproximativ 200 kg. Noua generație de RBS15 va fi integrată pe avioanele Gripen, pe platforme navale și terestre, fiind prevăzută să intre în serviciu spre finalul anilor 2020.

3SM Tyrfing

 Un alt proiect cu implicarea Germaniei este 3SM Tyrfing (Supersonic Strike Missile), realizat împreună cu Norvegia. Este o rachetă de croazieră supersonică cu rol dublu: anti-navă și atac la sol, cu o rază estimată între 800 și 1.000 km. Intrarea în serviciu este prevăzută în jurul anului 2035.

Rachetă cu rază de 2.000 km

Germania colaborează și cu Marea Britanie pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai avansate arme europene: o rachetă cu rază de peste 2.000 km, destinată loviturilor terestre pe distanțe foarte mari. Tipul exact (rachetă de croazieră sau balistică) nu a fost încă dezvăluit public.

Programul Stratus

Franța colaborează cu Italia și Regatul Unit în Programul Stratus. destinat înlocuirii rachetelor Storm Shadow/SCALP, programul aflându-se în fază avansată de dezvoltare Variantele Stratus includ:

  • versiunea subsonică LO - Low Observable (aproximativ 800 km), optimizată pentru invizibilitate radar,

  • varianta supersonică RS - Rapid Strike (peste 500 km).

Noile rachete vor echipa atât platforme aeriene, cât și nave europene din anii 2030.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel