Președintele statului Congo, Felix Tshekedi, care este și actualul președinte al Uniunii Africane, a convocat discuțiile în 3-5 aprilie pentru a rezolva disputa care durează deja de un deceniu, transmite Anadolu.
Etiopia se confruntă cu opoziția Egiptului de când a demarat construcția barajului în valoare de 5 miliarde de dolari pe Nil, în 2011. Etiopia construiește Marele Baraj al Renașterii Etiopiene (GERD), lucru care ar afecta producția de energie a Egiptului de la marele baraj Aswan.
Egiptul se teme că barajul ar reduce fluxul de apă în aval, în timp ce Etiopia susține că barajul este vital pentru a furniza energia electrică atât de necesară pentru milioane de oameni și pentru industrie, precum și pentru exportul acesteia către țările vecine.
Ultimele discuții s-au încheiat cu un răspuns pozitiv din partea Etiopiei, dar au fost întâmpinate cu respingeri din partea Egiptului și Sudanului.
"Cele două țări (Egiptul și Sudanul) au avut o abordare care urmărește să submineze procesul condus de Uniunea Africană și să scoată problema din platforma africană", se arată într-un comunicat emis după încheierea discuțiilor.
"La încheierea reuniunii, Etiopia a susținut proiectul prezentat de președintele UA cu modificări minore", a spus acesta. "Cu toate acestea, Egiptul și Sudanul au respins proiectul cerând observatori externi". Sudanul a propus recent ca în mediere să fie incluse SUA, UE și Banca Mondială, propunere pe care Etiopia a respins-o.
Astfel, discuțiile trilaterale nu au soluționat divergențele de fond privind umplerea și funcționarea barajului hidro, inclusiv cea referitoare la cantitatea de apă pe care Etiopia va trebui să o elibereze din rezervorul barajului în caz de secetă.
”Hotărârea Etiopiei de a ajunge la o soluție privind prima umplere și operațiunea conexă a barajului dar discuțiile nu au dat rezultat din cauza poziției rigide a Egiptului și a Sudanului", a mai spus Felix Tshekedi.
Acesta a adăugat că ”Etiopia nu poate încheia un acord care în care să îi fie excluse drepturile legitime actuale și viitoare asupra utilizării Nilului”.
Etiopia a precizat că va continua cu umplerea barajului în al doilea an, în conformitate cu o declarație de principii din 2015 semnată între cele trei țări.
Președintele egiptean Abdel Fattah El-Sisi a amenințat săptămâna trecută că va fi o ”instabilitate regională de neimaginat” dacă Etiopia s-ar atinge ”o picătură” din apele Nilului.
Mai mult de 85% din apele Nilului provin din zonele muntoase din Etiopia.
