Summit-ul “17+1” organizat de China pierde teren. Statele central și est-europene devin mai rezervate în relația cu Beijingul

Cătălin Costea / 06 feb 2021 / 13:41

Cel puțin două țări vor respinge participarea la nivel de președinți la summit-ul China-CEEC (Central and East European Countries), cunoscut și ca summit-ul “17+1”, de săptămâna viitoare. În pofida invitației transmise de președintele Xi Jinping omologilor săi, aceste state vor participa la summit doar cu miniștri de nivel inferior.

Beijingul folosește formatul diplomatic “17+1” ca o modalitate de a-și consolida legăturile cu 17 țări din Europa Centrală și de Est, 12 dintre acestea membre ale UE, concentrându-se în mare parte pe investiții mari în infrastructură și pe inițiativa Belt and Road, cunoscută și ca inițiativa Noilor Drumuri ale Mătăsii, care își propune dezvoltarea infrastructurii de transport pe fosta rută a Drumului Mătăsii, dintre China și Europa.

Lituania și Estonia au confirmat că nici președintele și nici premierul lor nu vor participa la summit, punând sub semnul întrebării capacitatea continuă a Chinei de a menține cele două statele baltice ca membri loiali ai acestui format de cooperare.

"Pentru moment putem confirma că la [reuniunea] “17+1” Lituania nu va fi reprezentată nici la nivel de președinte, nici la nivel de prim-ministru", a declarat un purtător de cuvânt al reprezentanței permanente lituaniene la UE.

Pentru Estonia, sarcina de a participa la summit va reveni ministrului de externe Eva-Maria Liimets, potrivit unei purtătoare de cuvânt a guvernului.

Biroul premierului leton a comunicat într-un răspuns oficial că, "din cauza situației generate de pandemia de COVID-19, suntem încă în curs de finalizare a detaliilor nivelului nostru de participare".

"Preferăm să folosim mai mult formatul UE 27+1 și să ne adresăm Chinei prin intermediul politicilor comune ale UE", a transmis premierul estonian Kaja Kallas, venită la putere chiar săptămâna trecută.

Celelalte țări membre ale UE din grup sunt Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Acestora li se adaugă Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.

Până în prezent China nu a furnizat detalii despre summit, astfel că încă nu se cunosc data exactă și gradul de participare. În ceea ce privește forma de desfășurare, este foarte probabil formatul online.

Așa-numitul summit "17+1", creat în 2012, este o platformă cheie pentru China în demersul de conectare cu centrul, estul și, în urma aderării Greciei în 2019, cu sudul Europei.

Formatul a fost mult timp subiectul unor controverse, analiștii văzând în “17+1” o strategie a Chinei de a “divide și cuceri”.

La nivel mai larg, potrivit datelor Institutului european pentru studii asiatice, Italia, Letonia, Polonia, Serbia, dar și Rusia privesc favorabil inițiativa  Noilor Drumuri ale Mătăsii, în vreme ce state precum Cehia, Spania, Germania și Franța o resping.

În urmă cu două săptămâni, publicația cehă Hospodářské noviny atrăgea atenția că demersul diplomatic al Beijingului pierde teren pe fondul deteriorării imaginii Chinei înregistrate de la debutul pandemie și că China dorește să discute cu statele europene despre conjugarea eforturilor în lupta împotriva pandemiei, inclusiv să ofere acestora propriul vaccin anti-Covid.

Ministerul Afacerilor Externe al României nu are deschis un dosar de activități pe această temă. De altfel, din 2017, când România a organizat la București Forumul partidelor politice din formatul Cooperării China - Europa Centrală şi de Est (16+1), nu mai sunt informații oficiale privind interesul diplomației române față de China.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy