Dezvăluirile arată că Moscova își continuă nestingherită afacerile cu armament în Africa și Orientul Mijlociu, ocolind sancțiunile internaționale și reconfigurând balanța puterii aeriene la nivel regional.
Grupul de hackeri Black Mirror a publicat recent peste 300 de documente confidențiale aparținând Rostec, conglomeratul rus de stat din domeniul apărării.
Aceste fișiere nu conțin doar detalii despre valoarea contractelor și termenele de livrare, ci și dovezi clare ale eforturilor Rusiei de a-și menține și extinde piețele de export de armament, în ciuda presiunii sancțiunilor impuse de statele occidentale după invazia din Ucraina din 2022, potrivit Aerospace Global News.
Datele sustrase de grupul de hackeri „Black Mirror” indică faptul că multe dintre contracte au fost semnate fie imediat înainte, fie la scurt timp după declanșarea războiului la scară largă, cu livrări programate să continue până la sfârșitul acestui deceniu.
Etiopia, client surpriză pentru avioane Su-35
Cea mai importantă informaţie găsită în documentele companiei ruse Rostec o reprezintă contractul semnat de Etiopia pentru achiziționarea a șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Deși nici Rostec, nici guvernul etiopian nu au emis declarații oficiale, documentele interne, care includ comenzi pentru sisteme de control și afișaj de la compania KRET, o subsidiară Rostec specializată în avionică, sugerează că tranzacția este în fază avansată, iar activitățile de producție sau livrările incipiente ar fi fost deja demarate.
So, after dust settles:
— George N. (@GeorgeN28581) October 3, 2025
012: Algeria
Consist of:
- 14 Su-34
- contract for 2024-2026
- 12 Su-57
364: Iran
- 48 Su-35
- contract for 2026-2028
Ethiopia is outdated.
Values in money for KRET equipment, not airframes. pic.twitter.com/1JfhFCvruX
Achiziția celor șase Su-35 ar reprezenta cea mai importantă modernizare a Forțelor Aeriene Etiopiene din ultimii ani și un salt calitativ imens în materie de avioane.
Aeronava Su-35, cunoscută sub numele de Flanker-E, este un ,,vânător'' de generația a patra, dotat cu o rază de acțiune de 3.600 de kilometri și un radar Irbis-E capabil să detecteze ținte aeriene de la o distanță de până la 400 de kilometri.
Noua flotă ar înlocui sau ar sprijini avioanele mai vechi de tip Su-27 și MiG-23 aflate în prezent în serviciu, îmbunătățind drastic capacitatea Etiopiei de a-și proteja spațiul aerian național și de a executa misiuni de atac la distanțe mari.
Cealaltă parte a ecuației: Parteneriatele cu Iran și Algeria
Documentele dezvăluie, de asemenea, detalii concrete despre alți doi clienți importanţi ai Rusiei, ale căror ,,coduri comerciale'' (364 pentru Iran și 012 pentru Algeria) au fost decodificate de analiștii militari.
Astfel, Iranul a comandat 48 de avioane de vânătoare Su-35, o tranzacție estimată la aproximativ 635 de milioane de dolari, cu livrări complete așteptate între anii 2026 și 2028.
Această mișcare vine în contextul în care Iranul, izolat de piața internațională de armament, caută cu disperare să-și modernizeze flota aeriană învechită.
În paralel, Algeria își consolidează poziția de cel mai loial partener de export al Rusiei, fiind confirmată că prim client străin pentru avioanele de vânătoare de generația a cincea Su-57.
Algeria ar urma să primească 12 aparate Su-57 (cunoscut sub numele Felon) și 14 avioane de atac Su-34. Această achiziție este văzută ca un răspuns direct la cursa înarmărilor cu Marocul, care, la rândul său, ar putea primi în curând avioane F-35.
Dacă se confirmă, Algeria devine prima națiune africană care operează avioane de generația a cincea, reechilibrând major forțele aeriene regionale.
Prețul și paradoxul succesului rusesc
Deși scurgerea de informații confirmă că Rusia își menține baza de clienți loiali, ea reiterează și paradoxul vânzărilor de Su-35. Aeronavă, cu un preț estimat între 85 și 100 de milioane de dolari pe unitate, nu a reușit să obțină vânzări masive la nivel global.
Prețul ridicat de achiziție și mentenanță, alături de disponibilitatea avioanelor de generația a cincea, au redus atractivitatea sa. Mai mult, deși a fost desfășurat în teatre de operații precum Siria și Ucraina, Su-35 nu a reușit să ofere avantaje decisive.
Pierderile înregistrate în Ucraina, inclusiv cele provocate accidental, au scos în evidență vulnerabilitățile avionului în fața sistemelor moderne de apărare aeriană integrate.
Se pare că, în lipsa unui succes major la export, Rusia se bazează pe clienții din state care fie au nevoie urgentă de modernizare militară (Etiopia), fie sunt deja supuse unor sancțiuni internaționale (Iran), fie au o relație strategică de lungă durată cu Moscova (cum este cazul Algeriei).
În esență, documentele Rostec nu doar dezvăluie detaliile unor acorduri comerciale ,,ascunse'', ci arată o Rusie care folosește exporturile de armament de înaltă tehnologie ca pe un instrument geopolitic esențial pentru a-și menține influența și a eluda presiunile occidentale.
Rămâne de văzut care vor fi reacțiile internaționale și dacă autenticitatea deplină a acestor contracte va fi confirmată oficial.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News