Rusia răspunde acuzelor de consolidare a aparatul de represiune și denunță cenzura 'campionilor americani și europeni ai democrației'

DefenseRomania Team / 23 ian 2021 / 14:46

Ambasada Rusiei la București a adus clarificări cu privire la modificările aduse „legislației ruse privind agenții străini”.

Ambasada Rusiei în România transmite că „modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou”.

Misiunea diplomatică rusă face referire la modificări legislative adoptate de Duma de Stat la finalul anului trecut, modificări care au rolul de a reglementa protestele cu caracter politic de pe teritoriul Federației Ruse.

Pachetul legislativ a fost deja promulgat de președintele Vladimir Putin chiar în primele zile ale acestui an. Restricțiile interzic de exemplu protestele în apropierea sediilor de poliție sau a altor instituții și includ și termenul de pichetare, folosit anterior ca o fereastră de cei care protestează împotriva regimului, asta întrucât termenul de protest se află deja sub incidența legii ruse.

O altă măsură pe care Vladimir Putin a promulgat-o se referă la organizarea de mitinguri de către „cetățeni străini” sau „organizații străine”. În aceste condiții pot fi catalogați de către guvern mult mai ușor cetățeni ai Federației Ruse drept „agenți străini”.

 

Ambasada Rusiei în România explică legislația cu privire la „agenții străini”

 

Într-o postare pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România se precizează: 

 

„La sfârșitul lunii decembrie 2020, în Rusia a fost aprobat un set de modificări la așa-numita „legislație privind agenții străini” care prevede măsuri suplimentare în vederea contracarării amenințărilor la adresa securității naționale. Cu toate acestea, judecând după comentariile din presă, complexitatea formulărilor juridice a împiedicat unii jurnaliști străini, inclusiv și cei români, să înțeleagă esența acestor amendamente.

Modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou. Pe de o parte, acestea reprezintă o continuare a liniei, începute în Rusia în urmă cu câțiva ani, de a introduce transparență în activitățile organizațiilor non-comerciale (ONC), care, angajându-se în activități politice în țară, primesc în același timp finanțare din străinătate. Pe de altă parte, aceste novații nu sunt ceva unic în practica internațională: legislația în domeniul securității naționale care vizează asigurarea transparenței activităților publice și politice a persoanelor finanțate din străinătate există în Israel, Ungaria, India, Australia, Egipt și multe alte țări. De exemplu, în Statele Unite, Actul de înregistrare a agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA) a fost adoptat încă în 1938. Planul de acțiune pentru susținerea democrației în UE publicat în decembrie 2020, precum și Raportul Comisiei Parlamentului European privind combaterea interferențelor în procese democratice din UE prezentat în ianuarie anului curent acordă o atenție specială subiectului de influență străină asupra proceselor politice din Uniunea Europeană.

Scopul celor mai recente modificări ale legislației ruse este de a închide „lacunele” utilizate de unele persoane fizice și juridice pentru a ascunde publicului faptul că desfășoară activități politice cu fonduri primite din străinătate. În același timp, este de menționat și faptul că nimeni nu interzice cetățenilor și ONC-urilor din Rusia să desfășoare activități politice și să primească bani din străinătate pentru aceste scopuri. Pur și simplu li se cere să notifice organele guvernamentale relevante, cetățenii și organizațiile cu care interacționează despre acest lucru. Iar în cazul dacă ei opresc activitatea politică sau primirea fondurilor din străinătate, pot solicita să fie excluși din registrul agenților străini.În mod concret, modificările din decembrie 2020 prevăd următoarele:

 

Atribuirea statutului de „agent străin”

 

- Statutul de agent străin este atribuit acum nu doar cetățenilor și organizațiilor care primesc în mod direct finanțare străină pentru activitate politică, ci și celor care primesc bani pentru aceste scopuri prin intermediari finanțați din străinătate.

- Asociațiile care funcționează fără înregistrare și primesc bani din străinătate pentru activitate politică, acum, la fel ca și ONC înregistrate, trebuie să înștiințeze autoritățile despre acest lucru, să raporteze trimestrial despre fondurile primite din străinătate și utilizarea acestora.

- Statutul de agent străin este extins pentru a include persoanele fizice care desfășoară activități politice și (sau) colectează intenționat informații despre activitatea militară, tehnico-militară ce poate fi folosită împotriva securității naționale a Federației Ruse, în interesul unui stat străin, al autorităților acestuia, al unei organizații internaționale sau străine.

În acest caz persoana fizică care desfășoară astfel de activități trebuie să depună o solicitare de înscriere în registrul persoanelor fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini. În caz contrar, va fi înscrisă în registru de către Ministerul Justiției, a cărui decizie, cu toate acestea, poate fi atacată în instanță.

Diplomații, jurnaliștii străini acreditați și alte persoane prin decizia Ministerului Justiției sunt exceptate de la înregistrarea în calitate de agenți străini. Cu toate acestea, dacă un jurnalist realizează activități incompatibile cu activitatea sa profesională, acesta va fi înscris în registrul sus menționat.

Persoanele fizice care îndeplinesc funcția de agenți străini trebuie să informeze autoritățile la fiecare șase luni privind propria activitate și să îi înștiințeze pe toți cei cu care interacționează despre primirea acestui statut.

 

Agenții străini nu pot ocupa funcții publice

 

Persoanele fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini nu pot fi numite în funcții publice și funcții publice locale.

Orice referire la o organizație non-comercială, o asociație informală sau o persoană fizică care îndeplinește funcții de agent străin trebuie să conțină o mențiune că aceasta are un astfel de statut sau că un anumit material al său a fost creat de un agent străin.

Astfel, au fost aduse clarificări cadrului legislativ deja existent, care fac posibilă asigurarea informării corespunzătoare a societății cu privire la finanțarea externă a activității politice în țara noastră. La fel ca în alte state în care există un cadru legislativ similar, sarcina acestor legi este de a asigura transparență în vederea de a limita unele încercări venite din exterior de a manipula opinia publică și de a influența formarea politicii externe și interne a Rusiei în interesele statelor străine.

Există, de asemenea, un alt fapt evident, foarte des trecut cu vederea: în Rusia este posibilă angajarea în activitate politică fără a primi bani din străinătate sau, dimpotrivă, este posibilă primirea finanțării externe pentru alte activități utile decât activitate politică, de exemplu: sprijinirea științei și artei, copiilor etc. Ambele cazuri nu implică atribuirea statutului de „agent străin”. Mai mult, în ultimii ani în Rusia s-a făcut multă muncă pentru a crea condiții și instrumente, inclusiv cele financiare, în vederea susținerii societății civile. În acest scop a fost înființat Fondul de granturi prezidențiale care primește anual o finanțare bugetară de peste 8 miliarde de ruble. Aceasta înseamnă că „grijile” cultivate în Occident cu privire la un așa numit „atac masiv” asupra societății civile din Rusia, cum spunea personajul satiristului american Mark Twain, sunt „foarte exagerate” dacă nu ar trebui clasificate drept știri false.

 

Rusia arată cu degetul către Occident și SUA

 

Am dori să adăugăm câteva cuvinte despre un subiect, care este foarte popular în Occident dar, totodată, lipsit de temelii, privind presupusa „opresiune a mass-media în Rusia”, inclusiv cu ajutorul „legislației privind agenții străini”,. Aceste legi nu împiedică activitatea mass-media care îndeplinesc funcții de agenți străini, ci doar le obligă să se înregistreze în mod corespunzător și să raporteze cu privire la activitățile lor. Mai mult, există cel puțin o duzină de astfel de mass-media care încalcă legile, evitând menționarea statutului său, adică ascunzând publicului natura propagandistică a materialelor lor plătite de statele străine.

Spre deosebire de țara noastră, în Statele Unite, atribuirea statutului de agent străin a dus la o blocare reală a activității jurnalistice a presei rusești. De exemplu, angajații Russia Today au fost aproape imediat lipsiți de acreditare în Congres. Acești pași sunt completați de revocarea vizelor, expulzări din țară, presiuni din partea serviciilor speciale și insuficienta securitate a jurnaliștilor din Rusia în SUA.

Astfel, în 2020, corespondenții ruși au suferit în timpul revoltelor din iulie din Portland și al protestelor din octombrie din Philadelphia, nemaivorbind despre aproximativ o mie de cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în Statele Unite în decurs de doar un an și blocarea conturilor a mass-media rusești de către platforme sociale străine în 2020. Aceste acțiuni necuviincioase nu numai că contravin principiului libertății de exprimare și încalcă drepturile cetățenilor ruși de a accesa informațiile, dar sunt, totodată, o manifestare flagrantă a cenzurii. Dar aceste cazuri, care nu sunt speculative, ci reprezintă exemple concrete de încercări de a „închide” opiniile alternative (care nu coincid cu poziția Occidentului), nu numai că nu provoacă nicio indignare la „campionii democrației” americani și europeni, dar nici nu atrag oarecare interes vizibil din partea lor”, se arată în mesajul Ambasadei Rusiei în România.

CITEȘTE ȘI: Se teme Putin de pierderea puterii? Rusia își consolidează aparatul de represiune. 'Statul a declarat război societății civile'

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy