Procedurile avioanelor MiG-21 erau clare. Pilotul Vladimir Cristescu: Se impunea catapultarea dacă motorul nu răspundea până la 4.000 metri

Darius Muresan |
Data publicării:
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF Facebook
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF Facebook

Retragerea din serviciu în această săptămână a avioanelor MiG-21 LanceR a închis o filă din istoria aviației militare a României.

MiG-21 e avionul care a contribuit decisiv la construirea aviaţiei supersonice de vânătoare a României.

Radu Dobrițoiu, în cadrul emisiunii „Euroatlantica” difuzată joi de Radio România Actualități a dedicat întreaga emisiune acestui moment istoric.

„Este avionul care a apărat spaţiul aerian al României timp de decenii şi pe care s-au pregătit inclusiv piloţii care se află în prezent la manşa aparatelor F-16. Principala aeronavă de luptă a României este de acum F-16, care face tranziţia către avionul de generaţia a cincea F-35. 

Armata României a pregătit momentul retragerii aeronavelor MiG-21 Lancer, aflate în dotare de aproximativ 28 de ani. Avem deja o escadrilă de avioane F-16 şi urmează să primim alte două escadrile”, a arătat Dobrițoiu în cadrul ediției Euroatlantica „Păsările de oţel ale României, de la MiG-21 la F-16... spre F-35”.

Pierderea motorului la MiG-21 în timpul zborului? Dacă motorul nu răspundea până la 4.000 metri înălțime pilotul trebuia să se catapulteze

 

2. Sursă foto... (mig-21-romania_25097000.jpg)

Sursă foto: ROAF

În cadrul ediției a fost prezentat un retortaj cu pilotul veteran Vladimir Cristescu, unul dintre cei care au zburat pentru prima dată MiG-ul românesc în 1962.

Acesta și-a reamintit primele zboruri cu MiG-ul 21 sovietice, dar și situațiile critice care puteau să apară. Vladimir Cristescu precizează că în instrucțiunile de zbor se menționa că în cazul pierderii motorului, dacă acesta nu pornește până la o înălțime de 4.000 de metri pilotul trebuia să se catapulteze întrucât era dificilă redresarea avionului de la înălțimea respectivă, chiar și în cazul în care motorul ar fi pornit ulterior.

„Aveam în jur de o mie ore de zbor când am trecut pe MiG-ul 21. Aviaţia de luptă, aşa-zisa de vânătoare, nu se acumulează ore. Misiunile sunt scurte, 25-30 de minute, 40 de minute maxim, nu ajunge combustibilul, şi apoi nici misiunile avionului de luptă nu presupun să te găseşti prea mult timp în aer şi nici rezerva de combustibil nu permite.

În instrucţiunile de zbor ale MiG-ului 21 nefuncţionarea motorului presupune catapultare. Au fost piloţi de test la sovietici, care au aterizat cu MiG-ul 21 fără motor, dar în instrucţiunile MiG-ului 21 pentru pilot, pentru muschetarii era categoric: motorul nu poţi să-l porneşti până la o înălţime de 4.000 metri, te catapultezi, pentru că chiar dacă porneşte în timp ce tu cobori sub 4.000 de metri, nu ajunge timpul de intrare a motorului în parametri, că ajunge în pământ”, a mărturisit pilotul veteran Valdimir Cristescu.

România a retras din serviciu pe 15 mai avioanele MiG-21. Avioanele ar fi trebuit retrase de acum 10 ani, dar rămânerea lor în serviciu s-a prelungit ca urmare a întârzierii achiziției de F-16 Fighting Falcon.

În anul 1992 Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Așa s-a născut MiG-21 LanceR.

Din 1990 și până azi s-au prăbușit 26 de aeronave MiG-21, ultima tragedie având loc în martie 2022.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
NoMy - smt4.5.3
pixel