Decizia a fost luată în cadrul celui de-al 12-lea Congres al organizației, o reuniune decizională la nivel înalt în cadrul căreia s-a decis “dizolvarea structurii organizatorice a PKK și încetarea luptei armate”, după cum se arată în comunicatul emis, în care se mai precizează că implementarea procesului va fi gestionată și condusă de liderul formațiunii aflat în închisoare, Abdullah Öcalan.
La acest moment, gruparea nu a clarificat dacă decizia se va aplica și organizațiilor afiliate PKK din Irak, Siria și Iran și nici modul în care se va realiza dezarmarea sau ce se va întâmpla cu luptătorii existenți.
Important este că gruparea trimite mesaje clare potriviti cărora „reconstruirea relațiilor turco-kurde este inevitabilă”, subliniind că decizia a fost influențată și de „evoluțiile actuale din Orientul Mijlociu”.
În același timp, forumul organizației a cerut guvernului președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și tuturor partidelor politice să „își asume responsabilitatea și să se alăture procesului de pace și de construire a unei societăți democratice”.
De cealaltă parte, președinția turcă a declarat luni că decizia PKK este o dovadă a faptului că procesul „fără teroare” derulat de Turcia sub Erdogan „a căpătat putere și a ajuns într-o etapă importantă”, adăugând că toate „măsurile necesare vor fi luate” pentru a asigura progresul acestuia.
Purtătorul de cuvânt al Partidului pentru Justiție și Dezvoltare (AK) al președintelui turc a declarat că decizia ar putea duce la o „nouă eră”.
„Dacă terorismul va fi complet eliminat, se va deschide ușa către o nouă eră”, a declarat Omer Celik, adăugând că „această decizie trebuie pusă în practică și realizată în toate dimensiunile sale”.
O jumătate de secol de lupte
Turcia se află de aproape 50 de ani în război cu PKK, fondat de Öcalan în 1978. Se estimează că în acest conflict cronicizat și-au pierdut viața cel puțin 40.000 de oameni. O mare parte a luptelor s-a concentrat pe dorința grupării de a înființa un stat kurd independent în sud-estul țării. Dar, în ultimii ani, gruparea a cerut în schimb mai multă autonomie în cadrul Turciei.
În martie, PKK a declarat un armistițiu imediat după ce Öcalan a cerut luptătorilor să depună armele și să dizolve gruparea.
Poporul kurd a avut o relație complicată cu Erdogan. Liderul turc i-a curtat pe kurzi în anii anteriori, acordându-le mai multe drepturi și anulând restricțiile privind utilizarea limbii lor. În 2013, Erdogan a colaborat cu Partidul Democrat Popular (HDP), partid pro-kurd, la scurtul proces de pace cu PKK.
Discuțiile au eșuat, iar relațiile s-au deteriorat în 2015. Războiul Turciei cu PKK a dus la o represiune amplă în ultimii ani împotriva partidelor pro-kurde, care au fost acuzate de guvernul turc că au legături cu gruparea și cu afiliații acesteia.
Kurzii reprezintă cea mai mare minoritate din Turcia, reprezentând între 15% și 20% din populație, potrivit Minority Rights Group International. De asemenea, au o prezență semnificativă în nordul Siriei, nordul Irakului și Iran.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
