Noi dovezi că Ucraina a primit în secret ''drone momeală'' ADM-160 MALD de la SUA: Scopul utilizării, suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană

drone-momeala-mald-imagine-grafica_94371200
Recent, în estul Ucrainei au fost descoperite resturi ale unei drone ADM-160 MALD, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea acestora în conflict. ADM-160 MALD (Miniature Air Launched Decoy) este un vehicul aerian fără pilot (UAV) utilizat ca momeală pentru a proteja propriile aeronave de apărarea aeriană inamică. Forțele Armate Ucrainene par să utilizeze aceste ''misterioase drone momeală'', pentru suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană, iar rachetele lansate să-şi poată lovi mai uşor ţintele. Descoperirea acestor resturi și utilizarea de către Ucraina a ADM-160 MALD evidenţiază rolul pe care aceste drone momeală îl au în strategiile militare moderne.

Forțele ruse de ocupaţie din Ucraina au descoperit recent în regiunea Herson resturi ale unei drone care a fost identificată ca fiind ADM-160 MALD. Se crede că aceste drone fac parte din arsenalul Forțelor Armate Ucrainene: ele sunt lansate de aeronave de luptă pentru a acționa ca momeli în timpul unui atac masiv, copleșind sistemul de apărare aeriană al inamicului.

Acesta este al doilea caz documentat, susținut de dovezi foto, în care armata ucraineană folosește ADM-160 MALD în timpul unor atacuri care au vizat instalații militare rusești.

Prima mențiune a unei astfel de utilizări datează din mai 2023. Aceasta a coincis cu recepţionarea rachetelor de croazieră britanice Storm Shadow de către Forțele Armate Ucrainene. Se presupune că MALD ajuta rachetele Storm Shadow să fie cât mai eficiente atunci când sunt utilizate împreună - dronele momeala ajuta la suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană, iar rachetele pot lovi cu uşurinţă ţinta desemnată.

ADM-160 MALD este o dronă de mici dimensiuni propulsată de o rachetă, concepută pentru a simula rolul unor rachete de croazieră sau alte altor ținte aeriene, păcălind astfel apărarea aeriană inamică. Cu o lungime de numai 2,38 metri, o anvergură a aripilor de 0,65 metri și o greutate la lansare de 45 de kilograme, poate acoperi o rază de acțiune de 460 până la 570 de kilometri, în funcție de modificare. Drona este echipată cu sisteme că îi permite să imite amprenta radar a unei rachete de croazieră reale. 

Având dimensiuni compact, ADM-160 MALD este ideală petru a fi integrată pe diverse aeronave: patru unități pot încăpea pe un avion de vânătoare F-16, până la 12 pe un avion de atac A-10 sau până la 16 pe un bombardier B-52. 

Cu siguranță, Ucraina nu dispune încă de niciunul dintre avioanele menționate mai sus, astfel că avionul folosit pentru a lansa momelile ADM-160 MALD rămâne momentan necunoscut. Pentru a putea face acest lucru, fie aeronavele de tip sovietic ale Ucrainei (de orice tip), fie dronele MALD însuși ar trebui să fie supuse unor uşoare modificări.

S-a vorbit despre faptul că avioanele MiG-29 ar putea fi utilizate ca platformă de lansare, dar acest lucru nu a fost confirmat oficial. Integrarea MALD pe o aeronavă de luptă ar fi destul de simplă, deoarece toate datele ar fi preinstalate pe drona MALD înainte de lansare. Flota relativ mică de Su-24 Fencer a Ucrainei este platformă care lansează în prezent rachetele Storm Shadow/SCALP-EG.

Prezența dronelor momeală americane ADM-160 MALD în Ucraina nu este dezvăluită public, iar Statele Unite nu au anunțat oficial transferul acestora către Forțele Armate Ucrainene.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close