CPI a anunțat vineri că a emis mandate de arestare pentru Putin și comisarul prezidențiale pentru drepturile copilului, Maria Lvovova-Belova. Instanța a inițiat urmărirea penală a acestora pentru crime de război petrecute în invazia rusă a Ucrainei, în special din cauza răpirii copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de forțele ruse și trimiterea lor în Federația Rusă.
Este adevărat că Rusia nu are obligația de a executa mandatul emis de CPI, dar peste 120 de țări au obligația de a-l aresta pe Putin.
Mandatul de arestare este unul istoric, decizia Curții având implicații, evident, juridice, dar și politice, poziția liderului de la Kremlin fiind serios afectată atât în interiorul Federației Ruse, cât și în raport cu unele state care sunt binevoitoare cu Moscova.
Importanța deciziei se vede și din reacția furibundă a propagandei ruse care vine fie cu argumente complet false, fie, așa cum ne-a obișnuit, cu jumătăți de adevăr.
Astfel, oficialii ruși spun că Putin nu poate fi arestat pentru că, în calitatea sa de președinte, are imunitate faţă de jurisdicţia penală străină şi internaţională. Argumentul este fals - capacitatea oficială (președinte, premier etc) nu te exonerează de răspundere. Majoritatea statelor care sunt parte din CPI au considerat că dacă un șef de stat sâvârșește fapte ce sunt de competența Curții (crime de război, crime împotriva umanității, genocid), această activitate este în afara atribuțiilor constituționale de președinte.
Un alt argument, pe jumătate adevărat este că nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părţi la Statutul de la Roma din 1998 al CPI, ceea ce înseamnă că acest organism nu poate avea jurisdicţie asupra acestor teritorii - 'criteriul rationae loci nu este îndeplinit'.
Este adevărat că Rusia și Ucraina nu sunt părţi la Statutul de la Roma, dar Ucraina a sesizat Curtea pentru a investiga orice crime de război și crime împotriva umanității rusești care ar fi putut avea loc în Ucraina. Potrivit Statutului Curții, orice stat care nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale poate solicita jurisdicția Curții cu privire la crimele respective.
Ce este Curtea Penală Internațională?
CPI a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal crimele de război, crimele împotriva umanității, genocidul și crima de agresiune atunci când statele membre nu doresc sau nu pot face acest lucru ele însele. Poate urmări penal infracțiunile comise de cetățeni ai statelor membre sau pe teritoriul statelor membre de către alți actori. Are 123 de state membre.
Nu există nicio obligație pentru Rusia, însă, dacă Putin ar călători într-o țară care este parte la Statutul de la Roma, acea țară ar fi obligată să-l aresteze indiferent de imunitățile personale.
Site-ul web al CPI spune că au fost până acum 31 de cazuri în fața instanței, unele cazuri având mai mult de un suspect. Judecătorii CPI au emis 38 de mandate de arestare.
Douăzeci și una de persoane au fost reținute în centrul de detenție al ICC și s-au prezentat în fața instanței. Paisprezece persoane rămân în libertate.
Judecătorii au emis 10 condamnări și patru achitări.
CPI a condamnat cinci bărbați pentru crime de război și crime împotriva umanității, toți lideri de miliție africană din Republica Democrată Congo, Mali și Uganda. Pedepsele variază de la nouă la 30 de ani de închisoare. Pedeapsa maximă posibilă este închisoarea pe viață.
Ancheta din Ucraina s-a deschis pe 2 martie 2022 și se concentrează asupra presupuselor crime comise în contextul situației din Ucraina din 21 noiembrie 2013, potrivit site-ului CPI. Protestele au izbucnit în 2013 împotriva președintelui de atunci Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia când a fost demis în 2014.
România salută emiterea mandatului de arestare
Ministrul român de externe salută mutarea tribunalului de la Haga. ”România sprijină pe deplin eforturile Curții Penale Internaționale, instanță pe care a și sesizat-o acum un an, împreună alte 42 de state. Nu trebuie să existe impunitate pentru crimele internaționale comise în timpul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Nu există pace fără dreptate!”, a scris Bogdan Aurescu pe Twitter.
***
CPI funcționează în conformitate cu Statutul de la Roma din 1998, care a fost elaborat cu participarea Rusiei. Inițial, Moscova a semnat acest document, dar în 2016 a refuzat să fie parte la acesta.
Astăzi, împreună cu Rusia, competența CPI nu este recunoscută nici de țări precum Statele Unite, Israel, China, Iran și India.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
