Generalul Randy George, Șeful Statului Major al Armatei SUA, a precizat că acest nou format permite soldaților să testeze direct componente hardware și software într-un sistem modular, înainte ca designul final să fie complet definit.
Un nou model de achiziție
Succesul devansării acestui program este atribuit abandonării modelului tradițional bazat pe un singur furnizor principal care controla întregul proces ca pe o „cutie neagră” fără stimulente pentru inovare rapidă. În schimb, Armata SUA a adoptat o strategie de colaborare între multiple companii, multe dintre ele provenind din sectorul comercial non-tradițional.
Această abordare permite integrarea unor standarde de piață deja existente, facilitând actualizarea componentelor în intervale de zile sau săptămâni, spre deosebire de ciclurile de modernizare anterioare care durau ani de zile.
Această flexibilitate software este esențială pentru viitorul câmp de ,,luptă digitalizat;;. Tancul este proiectat cu o arhitectură de sisteme deschise, ceea ce înseamnă că interfața și capacitățile de calcul pot primi actualizări periodice, similar dispozitivelor electronice civile. Pentru soldați, acest lucru se traduce prin capacitatea de a partaja date în timp real la nivel de pluton și companie, optimizând viteza de reacție în fața amenințărilor emergente.
Specificații tehnice: Componente comerciale și eficiență hibridă
![]()
Configurația hardware a prototipului M1E3 utilizează o proporție semnificativă de componente din industria civilă de înaltă performanță pentru a reduce costurile și a accelera producția.
Motorul este furnizat de Caterpillar, transmisia este produsă de SAPA, iar interiorul a fost dezvoltat în parteneriat cu firma de mașini de performanță Roush. Controlul sistemelor de armament utilizează hardware de la firma germană Fanatec, adaptând interfața la abilitățile digitale ale noilor recruți.
Din punct de vedere operațional, M1E3 introduce o propulsie hibrid-electrică proiectată să reducă necesarul de combustibil cu 50%. Această tehnologie nu doar că îmbunătățește logistica, dar scade și amprenta termică a vehiculului în timpul misiunilor de supraveghere.
Masa totală a tancului a fost redusă cu aproximativ 25% față de platformele actuale de peste 70 de tone, o necesitate impusă de vulnerabilitățile observate recent în teatrul de operații din Ucraina. Reducerea greutății a fost posibilă prin eliminarea unui membru al echipajului din turelă și instalarea unui sistem de încărcare automată (autoloader), toți cei trei operatori fiind repoziționați în șasiu pentru o protecție sporită.
Protecția activă și viitorul flancului digital
![]()
Sistemul de armament secundar al prototipului M1E3 este centrat pe stația telecomandată EOS R400 Mk2, care integrează un lansator de rachete Javelin, o mitralieră și un lansator de grenade de 40 mm.
Pentru a contracara amenințarea tot mai prezentă a dronelor, vehiculul este echipat cu radarul de proximitate EchoGuard, capabil să detecteze și să urmărească ținte aeriene de mici dimensiuni aflate în apropiere.
Deși bugetul inițial pentru cercetare și primele modele a fost de aproximativ 75 de milioane de dolari, Armata a solicitat peste 700 de milioane de dolari pentru anul fiscal curent pentru a extinde testarea și producția. Acest nivel de investiție subliniază intenția Pentagonului de a transforma M1E3 într-un nod digital capabil să funcționeze într-o rețea complexă de luptă, unde informația și viteza de procesare a datelor sunt considerate la fel de critice ca blindajul fizic sau puterea focului.