E vorba de teritoriul de azi al Albaniei, stat pe care Melina Kontaxi, istoric grec și doctor în cultură balcanică, îl consideră „artificial”.
Epirul de Nord e termenul folosit de greci cu referire la Balcanii de Vest, parte a Albaniei de azi. Termenul are totodată revendicări politice asupra teritroiului deținut în trecut de Grecia. Termenul este respins de albanezi care consideră că denotă aspirații iredentiste.
Astfel, într-un scurt comentariu preluat de publicația Greek City Times, istoricul precizează că „Arțak-ul (n.r. - Nagorno-Karabah) nostru este Epirul de Nord, o regiune greacă din cele mai îndepărtate timpuri, în ciuda faptului că Puterile Centrale au decis să îl rupă din istoria noastră și să îl alipească unui stat artificial pe care l-au construit - Albania”.
„Diferenta dintre noi și armeni e că noi am vândut Epirul de Nord, în timp ce aceștia luptă pentru Arțak”, a mai adăugat Melina Kontaxi. Aceasta a taxat și decizia liderilor eleni din trecut care l-au „nominalizat pe Mustafa Kemal Ataturk”, pe care îl acuză de „genocid”, la premiul Nobel pentru Pace, dar au rămas „indiferenți la pogromurile împotriva grecilor din Imvros, Tenedos (n.a. - insule elene ce aparțin Truciei) și Constantinopol (n.a. - Istanbulul de azi)”. Totodată ea subliniază și „căderea Criprului”, fără reacție elenă, după invazia militară turcă din 1974.
Publicația care preia comentariul istoricului precizează că opinia Melinei Kontaxi nu conicide neapărat cu opinia redacției.
Cu privire la acest subiect sensibil, între Grecia și Albania, istoricul Emanuil Ineoan, în lucrarea sa Chestiunea Epirului de Nord - O avampremieră balcanică a Primului Război Mondial, explică:
„În 29 iulie 1913, la Conferinţa de la Londra a celor şase Mari Puteri, se semnează un protocol ce prevedea pentru Albania un statut autonom cu unprincipe ereditar sub garanţia statelor semnatare, administraţia civilă şi finanţele noului stat urmând să fie controlate pentru o perioadă de zece ani de Comisia Internaţională de Control, iar organizarea Jandarmeriei va fi lăsată în seama unei misiuni militare suedeze.
În paralel cu acţiunile diplomatice ce pregăteau alegerea şi mai apoi sosirea în Albania a viitorului monarh, Marile Puteri îşi propun să rezolve delimitarea graniţelor greco-albaneze printr-o comisie ce va lucra în teritoriu între 1 septembrie şi 30 noiembrie 1913. Chestiunea hotarelor naţionale dintre cele două state balcanice va suscita aprinse confruntări, după cum timpul va dovedi”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
