Pierderile umane
Nimeni nu știe cu adevărat câți militari sau civili au murit, iar afirmațiile oficialilor guvernamentali privind victimele, care uneori sunt exagerate sau reduse numeric din motive de dezinformare a adversarului, sunt aproape imposibil de verificat.
Oficialii guvernamentali, agențiile ONU și altele care îndeplinesc misiunea sumbră de a număra morții nu au întotdeauna acces la locurile în care oamenii au fost uciși.
Și Moscova a publicat puține informații despre victimele forțelor și aliaților săi și nu a furnizat nicio statistică cu privire la decesele civililor în zonele aflate sub controlul său. În unele locuri, cum ar fi orașul Mariupol, asediat de mult timp și probabil locul cu cel mai mare număr de pierderi umane, forțele ruse sunt acuzate că au încercat să acopere morți și să arunce cadavre în gropi comune, întunecând bilanțul total.
Cu toate aceste avertismente, „cel puțin zeci de mii” de civili ucraineni au murit până acum, a declarat președintele Volodimir Zelenski joi, în mesajul adresat parlamentului din Luxemburg.
Numai în Mariupol, oficialii au raportat peste 21.000 de civili morți. Severodonețk, orașul din est care a devenit centrul ofensivei Rusiei în ultimele zile, a înregistrat aproximativ 1.500 de victime, potrivit primarului.
Astfel de estimări includ atât pe cei uciși de atacurile trupelor ruse, cât și pe cei care au cedat efectelor secundare, cum ar fi foamea și boala, pe măsură ce proviziile de alimente și serviciile de sănătate s-au prăbușit.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că între 60 și 100 de soldați ucraineni mor în luptă în fiecare zi, iar aproximativ 500 sunt răniți.
Ultimele cifre furnizate de Rusia, pentru propriile forțe, au fost făcute publice pe 25 martie, când un general a declarat presei de stat că 1.351 de soldați au fost uciși și 3.825 de răniți.
Ucraina și observatorii occidentali spun că numărul real este mult mai mare: Zelenski a declarat joi că peste 30.000 de militari ruși au murit – „mai mult decât a pierdut Uniunea Sovietică în 10 ani de război din Afganistan”. La sfârșitul lunii aprilie, guvernul britanic a estimat pierderile rusești la 15.000 de persoane.
Vorbind sub condiția anonimatuluii, un oficial occidental a declarat miercuri că Rusia „încă înregistrează victime, dar... în număr mai mic”. Oficialul a estimat că aproximativ 40.000 de soldați ruși au fost răniți.
În republicile separatiste susținute de Moscova, din estul Ucrainei, autoritățile au raportat că peste 1.300 de luptători au fost pierduți și aproape 7.500 răniți. De asemenea, în regiunea Donețk au fost raportați 477 de civili morți și aproape 2.400 de răniți, iar în Lugansk 29 de civili uciși și 60 de răniți.
Distrugeri
Atacurile necruțătoare cu rachete, bombardamentele și loviturile aeriene au redus zone mari din multe orașe și chiar orașe întregi la stadiul de ruine.
Comisia parlamentară pentru drepturile omului a Ucrainei spune că armata Rusiei a distrus aproape 38.000 de clădiri rezidențiale, lăsând aproximativ 220.000 de persoane fără adăpost.
Aproape 1.900 de unități de învățământ, de la grădinițe la școli și universități, au fost avariate, dintre care 180 complet ruinate.
Alte pierderi de infrastructură includ 300 de poduri rutiere și 50 de poduri feroviare, 500 de fabrici și aproximativ 500 de spitale avariate, potrivit oficialilor ucraineni.
Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 296 de atacuri asupra spitalelor, ambulanțelor și lucrătorilor medicali din Ucraina în acest an.
Migrarea populației
Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) estimează că aproximativ 6,8 milioane de persoane au plecat la un moment dat din Ucraina în timpul conflictului.
Dar de când luptele s-au calmat în zona de lângă Kiev și în alte părți, iar forțele ruse s-au poziționat exclusiv la est și sud, aproximativ 2,2 milioane s-au întors în țară.
În același timp, Organizația Internațională pentru Migrație a ONU estimează că, la 23 mai, existau peste 7,1 milioane de persoane strămutate în interior, respectiv persoane care și-au părăsit casele, dar au rămas în țară. Aceasta număr este în scădere de la peste 8 milioane rezultat într-o numărătoare anterioară.
Teritorii ocupate
Oficialii ucraineni susțin că, înainte de invazia din februarie, Rusia controla aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și zonele deținute de separatiști din Donețk și Lugansk. Joi, Zelenski a declarat că forțele ruse deţin acum 20% din suprafața ţării.
În timp ce linia frontului se schimbă constant, aproximativ 58.000 de kilometri pătrați sunt sub controlul Rusiei, o suprafață totală puțin mai mare decât Croația.
Recesiuni economice în Rusia și Ucraina
Occidentul a impus o serie de sancțiuniîmpotriva Moscovei, inclusiv asupra sectoarelor cruciale ale petrolului și gazelor naturale, iar Europa începe să se îndepărteze de dependența sa față de energia rusă.
Evgeny Gontmakher, directorul academic al Dialogului European, a scris într-un articol de săptămâna aceasta că Rusia se confruntă în prezent cu peste 5.000 de sancțiuni specifice, mai mult decât orice altă țară. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești de aur și de schimb valutar din Occident au fost înghețate, a adăugat el, iar traficul aerian din țară a scăzut de la 8,1 milioane la 5,2 milioane de pasageri între ianuarie și martie.
În plus, Școala de Economie din Kiev a raportat că peste 1.000 de companii „auto-sancționate” și-au redus operațiunile în Rusia.
Indicele bursier MOEX Rusia a scăzut cu aproximativ un sfert chiar înainte de invazie, iar față de începutul anului a scăzut cu aproape 40 la sută. Și Banca Centrală a Rusiei a declarat săptămâna trecută că inflația anualizată a ajuns la 17,8% în aprilie.
Între timp, Ucraina a raportat că a suferit o lovitură economică uluitoare, 35% din PIB fiind distrus de război.
„Pierderile noastre directe depășesc astăzi 600 de miliarde de dolari”, a declarat recent Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Zelenski.
Ucraina, un mare producător agricol, anunță că nu a reușit să exporte aproximativ 22 de milioane de tone de cereale. Acesta dă vina pe blocadele rusești sau pe captarea unor porturi cheie. Zelenski a acuzat Rusia săptămâna aceasta că a furat cel puțin o jumătate de milion de tone de cereale în timpul invaziei.
Impact global
Consecințele s-au răspândit pe tot globul, crescând și mai mult costurile pentru bunurile de bază, pe lângă inflația care era deja în plină desfășurare în multe locuri înainte de invazie. Țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod deosebit de costurile mai mari ale alimentelor, combustibilului și finanțării.
Prețurile țițeiului din Londra și New York au crescut cu 20 până la 25 la sută, rezultând prețuri mai mari la pompă și pentru o serie de produse pe bază de petrol.
Aprovizionarea cu grâu a fost întreruptă în țările africane, care importau 44% din grâu din Rusia și Ucraina în anii imediat anteriori invaziei. Banca Africană de Dezvoltare a raportat o creștere cu 45% a prețurilor continentale la cereale, afectând totul, de la cușcușul mauritanian la gogoșile prăjite vândute în Congo.
Amin Awad, coordonatorul de criză al ONU în Ucraina, a declarat că 1,4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea fi afectați de penuria de cereale și îngrășăminte din țară.
„Efectele acestui război asupra civililor sunt inacceptabile. Războiul ăsta nu are niciun câștigător”, a declarat vineri Awad în cadrul unei transmisiuni video de la Kiev. „Astăzi marcăm o piatră de hotar tragică. Și știm de ce este nevoie cel mai mult: sfârșitul acestui război.”
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
