Georgia. Zece ani de la războiul care a zguduit Caucazul

07 aug 2018 / 19:41
EXCLUSIV

Anul acesta Georgia comemorează 10 ani de la începutul războiului ruso-georgian. Un conflictul armat care a început în primele minute de după miezul nopții în data de 8 august 2008, fiind şi primul război care are loc la graniţa dinte Europea şi Asia în secolul XXI.

Rădăcinile şi cauzele conflictului georgian nu se găsesc în Osetia de Sud şi Abhazia, ci mai degrabă în Europa. Extinderea Uniunii Europene și a NATO în Europa Centrală şi de Est, începând cu sfârșitul anilor 1990, a fost văzută de Rusia ca o subminare a influenței sale în regiune.

Recunoașterea de către Occident a independenței Kosovo față de Serbia, un aliat tradițional al Rusiei, la începutul anului 2008, a determinat Rusia să-şi regândească poziţia strategică în relaţiile cu puterile occidentale. În ciuda opoziției Moscovei față de independența kosovară, o mare parte din puterile occidentale, inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite, au fost pentru recunoașterea Kosovo.

Doar câteva luni mai târziu, la summitul NATO de la București, Alianţa Nord Atlantică a promis Georgiei și Ucrainei că vor deveni în cele din urmă state membre, iar Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă în acel moment că Rusia nu vede cu ochi buni prezenţa acestora în cadrul alianţei politico-militare.

În acest caz, războiul ruso-georgian din 2008 este mai mult decât un eveniment de reflecție, este o sursă de orientare pentru țările din regiune atunci când vine vorba de planificarea unor modalități de a face față acţiunilor politice şi militare ale Moscovei în viitor.

După venirea la putere în Rusia a lui Vladimir Putin, în 2000 și orientarea tot mai pro-occidentală a Georgiei începând cu anul 2003, relațiile politice dintre Georgia și Rusia au început să se deterioreze uşor, dar vizibil, ajungând la o adevărată criză diplomatică în aprilie 2008.

Războiul cu Georgia, momentul oportun pentru reafirmarea ca putere regională a Rusiei

Din câte se pare, Georgia a fost locul perfect şi preferat de Rusia pentru a da un răspuns extinderii NATO. Sub conducerea președintelui Mihail Saakașvili, Georgia s-a orientat ferm spre Occident și, deși a căutat aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, nu a obținut admiterea într-un timp scurt în niciuna dintre cele două, lucru care ar fi putut schimba cu mult faţa războiului Ruso-Georgian. În plus, datorită dimensiunilor mici și a locației sale strategice imediat adiacente regiunii Caucazului de Nord din Rusia, Georgia a fost o punte excelentă pentru ca Rusia să-şi poată proiecta puterea militară.

Războiul cu Georgia a oferit Rusiei trei oportunități: să distrugă pe cât posibil capabilitățile militare ale Georgiei, să demonstreze că armata proprie era încă foarte eficientă și, cel mai important, a făcut ca Occidentul să pară slab în angajamentul său față de partenerii săi din imediata vecinătate a Rusiei.

Cu zece ani în urmă, tancurile rusești treceau prin tunelul Roki care face legătura dintre republica rusă Osetia de Nord şi Osetia de Sud de pe teritoriul Georgiei. În timpul războiului, Rusia a distrus o mare parte din tehnica de luptă a armatei georgiene, a paralizat liniile vitale de alimentare cu energie și a distrus infrastructura de transport.

Astfel, la 1 august 2008, rebelii din provincia Osetia de Sud au început să bombardeze satele georgiene, aceste atacuri fiind urmate de răspunsuri din partea forţelor armate georgiene din regiune. Pentru a pune capăt bombardamentelor, atacurilor armate și pentru a restabili ordinea, forţele militare ale Georgiei au fost trimise în zona de conflict din Osetia de Sud pe 7 august. În câteva ore, armata georgiană a preluat controlul asupra regiunii Tskhinvali.

Răspunsul Rusiei nu a încetat să apară, în urma ofensivei armatei georgiene, acuzând Georgia de „agresiune împotriva Osetiei de Sud” și a lansat pe 8 august o invazie la scară largă a Georgiei.

Președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev a anunțat începerea operațiuni armate intitulată „pacificarea forțată a Georgiei“.

Conflictul militar, numit „războiul de cinci zile“, a continuat până la 12 august. În urma acestui război, Georgia a pierdut 412 de persoane, iar Rusia a declarat pierderea a 67 militari.

Conflictul a avut consecințe geopolitice și economice semnificative pentru Georgia şi pentru întreg Caucazul, deoarece la 26 august, Rusia a recunoscut oficial independența celor două provincii Osetia de Sud și Abhazia ca „state independente“. Moscova a stabilit, de asemenea, o prezență militară permanentă pe teritoriile celor două republici separatiste şi autoproclamate. Armata rusă nu a mai înaintat pe teritoriul Georgiei, însă s-a oprit la o distanță aproximativă de 45 kilometri de Tbilisi, capitala Georgiei. Astăzi, armata rusă rămâne prezentă pe teritoriile celor două porvincii.

Georgia a acuzat Rusia de crime de război în timpul conflictului din 2008

Georgia a acuzat Rusia în repetate rânduri de crime de război şi încălcări ale drepturilor omului pe teritoriul său în timpul conflictului militar dintre cele două ţari, care a avut loc acum zece ani.

În luna mai a acestui an, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, guvernul georgian a declarat că Moscova este vinovată de mai multe încălcări ale drepturilor omului în timpul conflictului din august 2008.

Mai mult de cinci zile, avioanele rusești au efectuat peste 100 de atacuri asupra țintelor georgiene. Guvernul a spus că există o dovadă copleșitoare că bombele avioanelor ruseşti au fost lansate în zone cu civili, ucigând și rănind oameni nevinovați. Dovezile au inclus declarații ale martorilor, imagini prin satelit și interceptări video și audio.

Zece ani mai târziu, consecințele acestui conflict continuă să existe

Linia de graniță administrativă, linia de demarcație dintre teritoriul aflat sub controlul de facto al autorităților din Osetia de Sud și restul teritoriului georgian, continuă să fie o sursă de nesiguranță și preocupare permanentă pentru georgienii care locuiesc în apropierea regiunii Osetia de Sud. Această linie de delimitare nu este suficient de bine marcată: aceasta se schimbă în mod constant și este încălcată treptat de autoritățile de facto ale Osetiei de Sud.

O persoană intervievată în timpul misiunii Uniunii Europene de monitorizare în Georgia, spunea: "Puteți adormi în Georgia și vă puteți trezi în Oseția de Sud." În consecință, fermierii georgieni sunt în mod regulat arestați și chiar răpiți de autoritățile de facto din Rusia și din Oseția de Sud. Ei sunt eliberaţi doar în schimbul unei răscumpărări.

În 2016, 3273 de persoane au fost arestate pentru traversarea liniilor de demarcație dintre teritoriul georgian şi cele două republicii autoproclamate Osetia de Sud și Abhazia; 90% dintre aceștia au fost arestaţi de catre autorităţile din Osetia de Sud, potrivit Worldwide Movement for Human Rights.

La 10 ani de la războiul cu Georgia, Rusia ameninţa din nou

Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa "un conflict teribil" cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM, din care o parte a fost difuzată luni, informează TASS.

"Acest lucru poate provoca un conflict, fără îndoială, pentru că Abhazia și Oseția de Sud reprezintă pentru noi niște state independente, cu care am stabilit niște relații prietenești, fiind state pe teritoriul cărora avem baze militare", a subliniat Dmitri Medvedev.

El a mai menționat că o eventuală decizie de integrare a Georgiei în NATO ar putea avea consecințe dezastruoase şi face apel la liderii statelor membre NATO să fie foarte atenţi când iau astfel de decizii.

"Înțelegem, dacă o altă țară le consideră teritoriul lor, atunci acest lucru poate avea niște consecințe dezastruoase. Iată de ce sper că liderii NATO vor avea suficientă inteligență să nu întreprindă niște pași în această direcție", a menționat șeful guvernului rus.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.26