Doar o întâmplare fericită a făcut să nu existe morți, drona lovind casa liftului. Dacă ar fi lovit cu câțiva metri mai jos ar fi explodat în cel puțin un apartament.
![]()
Dronă prăbușită într-un bloc din Galați. Foto: IGSU
Armata României a confirmat după analizarea dronei că e o dronă rusă Geran 2, care avea încărcătură explozibilă. Președintele Nicușor Dan a precizat că drona făcea parte dintr-un roi de drone ce vizau porturile dunărene ucrainene, și a pierdut controlul după ce a fost lovită de antiaeriana ucraineană.
Din păcate sistemele de apărare antiaeriană ale României nu au putut angaja drona.
Așa cum era de așteptat, Moscova dă vina pe o provocare ucraineană. Deși drona e una rusească, fapt care e o certitudine inclusiv în baza datelor de înregistrare de pe componente, președintele rus Vladimir Putin spune că e nevoie de o anchetă și, în mod ironic, și-a arătat disponibilitatea de a efectua o anchetă dacă componentele dronei sunt trimise la Moscova.
Nu e nicio surpriză: Știm rezultatul „anchetei” dacă am trimite la Moscova drona rusă care a lovit Galațiul. Să ne amintim de cazul MH17
![]()
Epava avionului MH17, doborât de un sistem BUK rusesc, folosit de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei
Într-un stat în care opozanții regimului sunt împușcați la propriu în stradă sau în scara de bloc, cum e cazul lui Boris Nemțov și Anna Politkovskaya, ori încarcerați pentru ca ulterior să li se anunțe subit decesul precum în cazul lui Alexei Navalni, orice rezultat al unei anchete „independente” e ușor de intuit.
Există totodată și precedentul unei anchete ruse într-un incident infinit mai grav: Pe 17 iulie 2014 un avion de linie Boeing 777 al Malaysia Airlines a fost doborât în Ucraina desupra Donbasului unde separatiștii pro-ruși susținuți pe atunci încă tacit de Moscova declanșau războiul în estul Ucrainei.
298 de oameni au murit. Zborul era pe ruta Amsterdam - Kuala Lumpur iar Olanda a fost ţara care a avut cele mai multe victime în accident (193 din cele 298 de persoane aflate la bord) şi în consecinţă şi-a asumat conducerea investigaţiei. Atât un tribunal olandez cât și o anchetă a CEDO au stabilit în baza unor dovezi irefutabile că avionul a fost doborât de o rachetă antiaeriană rusească de tip BUK, lansată din zona controlată de separatiştii proruşi din estul Ucrainei, iar Rusia avea controlul asupra acestora. Au fost identificate chiar și trei persoane, cetățeni ruși condamnați în lipsă, care au efectuat transportul rachetei BUK de la o bază militară din Rusia şi au instalat sistemul antiaerian în zona din estul Ucrainei.
Cel mai probabil separatiștii pro-ruși care au lovit avionul de linie au crezut că e un cargo ucrainean. Ancheta nu a stabilit dacă a existat intenție, dar e fără echivoc că zborul MH17 în care au fost ucise 298 de persoane a fost lovit de o rachetă rusă BUK.
![]()
Sistem antiaerian rus Buk, foto: WIKIPEDIA
Ancheta în paralel de la Moscova efectuată de Rosaviatsia a concluzionat însă că dacă aparatul a fost doborât de o rachetă BUK, dar aceasta aparținea Forțelor Armate ale Ucrainei.
În primele faze ale anchetei Moscovei, Ministerul Rus al Apărării a sugerat inclusiv prezența unui avion de vânătoare ucrainean Su-25 în apropierea zborului MH17, ipoteză abandonată ulterior în favoarea variantei cu racheta BUK ucraineană. Moscova nu a publicat niciodată un raport detaliat precum a făcut-o tribunalul olandez sau CEDO, argumentele fiind împrăștiate în comunicate de presă, prezentări tehnice și declarații ale Ministerului de Externe.