Într-un text semnat pentru CommonSpace.ue, Poghosyan precizează că „participarea Armeniei la proiectul cablului submarin Black Sea Energy va contribui la dezvoltarea economică a țării”.
Amintim că la finalul anului trecut România a semnat un acord cvadrilateral interguvernamental care va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei.
Armenia ar putea să ia parte și ea la acest acord.
O soluție de pace în războiul din Karabakh ar putea fi influențată de participarea Armeniei la proiectul energetic în care se află și România
Expertul armean adaugă faptul că cooperarea economică regională e foarte necesară pentru a stimula stabilitatea și securitatea în Caucazul de Sud. Totodată, în cazul în care Armenia ar participa la proiect, acest lucru va consolida poziția și rolul UE în regiune și se pliază perfect pe strategia UE față de Caucazul de Sud, consideră Poghosyan.
„După încheierea războilui din Nagorno-Karabakh din 2020, Armenia și Azerbaidjan au lansat un proces de negocieri cu scopul final de a semna un acord de pace. Până la sfârșitul anului 2021, Rusia a fost singurul stat mediator în negocieri, UE și SUA s-au alăturat ulterior procesului”, amintește expertul armean, care adaugă și faptul că negocierile au avut momente pozitive și mai puțin pozitive.
Poghosyan crede că participarea Armeniei în programul energetic Black Sea Energy ar aduce și un aspect pozitiv în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan.
„Ideea de a folosi cooperarea economică pentru a contribui la soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh nu este nouă”. Implementarea ei s-a mai încercat după luna mai a anului 1994, când comunitatea internațională a propus proiecte economice pentru stimularea cooperării dintre Armenia și Azerbaidjan. Scopul era ca această cooperare să aducă beneficii ambelor tabere, astfel încât să contribuie la câștigarea încrederii. Poghosyan amintește că azerii au respins acest plan la vremea respectivă.
Această idee a reapărut după războiul din 2020.
Cum vrea Armenia să se conecteze la proiectul cablului submarin din Marea Neagră
În acest context proiectul privind dezvoltarea cablului submarin în Marea Neagră poate juca un rol fundamental. Cablul va avea o lungime de 1.194 kilometri și ar trebui să devină operațional în 2029.
„Dacă acest proiect se va realiza, UE va trebui să admită necesitatea de a atrage și Armenia în proiect. Armenia a fost întotdeauna o țară exportatoare de energie, inclusiv în perioada sovietică, având în vedere infrastructura de energie nucleară ți hidroelectrică din țară. (...) Armenia are un potențial uriaș de a deveni un exportator de energie regenerabilă către UE”, scrie Poghosyan.
Expertul conchide că cooptarea Armeniei în proiectul cablului submarin din Marea Neagră va contribui la dezvoltarea economică a țării, dar va și stimula cooperarea economică regională atât de necesară pentru stabilitatea și securitatea în Caucazul de Sud. Atragerea Armeniei în proiect va consolida la nivelul regiunii poziția și rolul UE.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
