Cu un submarin nuclear complet nou în 2036, Franța întinde umbrela nucleară către 8 state. România încă nu a spus ”da”

”Rusia duce un război împotriva Ucrainei, îmbrățișează revizionismul, imperialismul brutal și continuă să dezvolte noi arme nucleare. China, la rândul său, a început o recuperare rapidă a decalajului nuclear și acum produce mai multe arme decât orice altă țară”, avertizează Macron. 

De asemenea, nu mai putem trata separat amenințările, deoarece au apărut noi conexiuni între ele, spune Macron. E vorba despre înțelegeri parțial secrete, precum sprijinul masiv al Coreei de Nord pentru războiul de agresiune al Rusiei sau relațiile Rusiei cu China.

Ce pregătește Franța în domeniul nuclear: Creșterea numărului de focoase, submarine, parteneriate

La nivel conceptual, direcția către care Franța vrea să meargă este descurajarea avansată, adică o consolidare a descurajării nucleare atât pentru propriul său teritoriu, cât și pentru partenerii europeni.

Practic, Franța vre să facă următorii pași:

1. Creșterea numărului de arme nucleare, păstrând, în același timp, și un soi de o ambiguitate strategică

”Am ordonat o creștere a numărului de focoase nucleare din arsenalul nostru. Pentru a pune capăt oricăror speculații, nu vom mai dezvălui dimensiunea arsenalului nostru nuclear”.

2. Marina Franței va avea, până în 2036, o nouă generație de submarine strategice

”Foarte puține națiuni din lume sunt capabile să construiască astfel de submarine nucleare. Viitorul submarin nuclear purtător de rachete balistice al Franței va fi numit L'Invincible și va intra în serviciu în 203”6, anunță președintele francez.

3. Rachete nucleare cu tehnologie nouă

Macron folosește denumirea tehnică pentru a prezenta racheta balistică cu focos nuclear și nu apelează la tactici de intimidare specifice rușilor, care anunță arme nucleare cu denumiri simbolice (Oreshnik, Cedr etc).

”De câteva luni, suntem echipați cu noua rachetă M51.3 (rachetă balistică lansată de pe submarin, SLBM - n.r.) cu un nou focos nuclear oceanic (TNO - n.r), optimizat pentru a penetra toate apărările”.

Racheta M51.3 oferă o rază de acțiune (8-10 mii de km), o precizie (150 de metri) și o capacitate de penetrare îmbunătățite față de generațiile anterioare. Motorul în trei trepte al modelului M51 este atât de performant încât a servit drept bază pentru dezvoltarea propulsoarelor rachetei spațiale europene Ariane 5. Fiecare rachetă poartă șase până la zece focoase termonucleare TNO, care pot fi țintite independent (MIRV). 
3. Forțele noastre aeriene strategice și forțele aeriene navale nucleare și-au modernizat rachetele de croazieră nucleare. M51 cântărește 52 de tone și are o viteză maximă de Mach 25 (aprox. 30.000 km/h).

4. Rachete hipersonice

De asemenea, anul acesta Franța va lansa programul extrem de ambițios de rachete strategice hipersonice și de manevră care vor echipa avioanele  de vânătoare și viitorul portavion, în următorul deceniu.

5. Cooperare cu state Europene în domeniul nuclear. România încă nu a spus da

Franța nu se poate considera o insulă în Europa; interesele sale vitale sunt legate de cele ale altor state europene, este mesajul Parisului, care a anunțat și cine sunt statele care au fost de acord, până acum, să coopereze:

• Marea Britanie, ”un partener major și o putere nucleară independentă”;
• Germania ”un partener cheie în acest demers”,
• Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.

Dar cooperarea se va putea extinde și la alte state europene. O mențiune importantă pe care o face președintele Franței se referă la faptul că lista statelor partenere rămâne deschisă. ”Discuțiile sunt, de asemenea, în curs de desfășurare cu alte câteva țări și vor continua în săptămânile și lunile următoare”.

Nu este exclus să mai vedem pe această listă și state baltice, având în vedere că o parte dintre acestea au făcut declarații în acest sens.

Rămâne de văzut care va fi poziția României pe acest subiect, având în vedere că toate statele care au optat până acum pentru parteneriatul cu Parisul fac parte din NATO - și beneficiază deja de umbrela nucleară a Statelor Unite.

Cum vede Parisul colaborarea nucleară cu statele europene?

1. Exerciții de descurajare.
2. Franța ar putea desfășura elemente de forță strategică către aliați. ”Forțele noastre aeriene strategice ar putea fi astfel desfășurate în adâncul continentului european, (...) ceea ce va complica calculele adversarilor noștri și va conferi acestei descurajări avansate”.

Colaborarea s-ar derula în complementaritate cu NATO. ”Descurajarea avansată pe care o propunem este un efort distinct, cu o valoare intrinsecă proprie și este perfect complementară celui al NATO, atât din punct de vedere strategic, cât și tehnic”, precizează președintele.

Limitele cooperării nucleare cu Franța, o spune chiar Macron:  Franța va avea controlul ”butonului nuclear”.

”Prin urmare, nu va exista nicio partajare a deciziei finale, nici a planificării sau implementării acesteia. Conform Constituției noastre, acest lucru aparține exclusiv Președintelui Republicii, care este responsabil în fața poporului francez”.

De asemenea, Parisul precizează că nu vor exista niciun fel de garanții nucleare, în sensul strict al termenului.

Capacități convenționale

”Pentru a fi puternici în descurajarea noastră nucleară, trebuie să fim puternici în capacitățile noastre nucleare, dar și convenționale”, spune Macron.

Iar experiența ultimilor ani arată clar că există cel puțin trei domenii în care Europa rămas în urmă, chiar dacă Macron nu vorbește în acești termeni despre aceste vulnerabilități.

Astfel, statele europene trebuie să-și îmbunătățească capabilitățile de:

1. avertizare timpurie, adică sateliți și radare pentru a detecta și urmări rachetele care ne-ar putea viza (programul JEWEL - Joint Early Warning for a European Lookout - va oferi europenilor capacități suverane pentru a detecta rachetele care îi vizează din spațiu);
2. apărare antiaeriană sporită pentru a proteja împotriva acestora (Macron vorbește evident despre sistemul antiballistic SAMPT/T-NG),
3. capacități ofensive de lovire la mare distanță (este menționată ELSA - European Long-range Strike Approach - o inițiativă între Germania, Regatul Unit și Franța, privind rachetele cu rază foarte lungă de acțiune).

Concluzia președintelui, evocată de mai multe ori în timpul discursului, este că ”toți cei care ar îndrăzni să atace Franța trebuie să știe prețul insuportabil pe care ar trebui să-l plătească”.