În prezent, orice mijloc de transport terestru este forțat să opereze la o distanță de siguranță de câțiva kilometri de linia de contact din cauza riscului iminent de distrugere, tancurile fiind „ținute la umbră”, exclusiv pentru eventualitatea unor străpungeri mecanizate inamice.
Industria ucraineană de apărare, aflată în prima linie a inovației militare, dezvoltă o soluție tehnică menită să asigure protecția blindatelor și să permită revenirea acestora pe linia de front: Sistemul de Protecție Activă (KAZ) conceput special pentru detectarea și lovirea automată a dronelor.
Ucraina dezvoltă sistemul KAZ pentru interceptarea automată a dronelor kamikaze
![]()
După cum precizează publicația ucraineană Oboronka, dezvoltarea sistemului ucrainean KAZ este coordonată de un grup de companii din industria de apărare, printre care se numără și DevDroid, un producător de complexe robotizate terestre și turele.
Arhitectura tehnică a sistemului interceptor se bazează pe soluții cinetice, directorul companiei, Iuri Porițki, confirmând eficiența ridicată a armelor de calibru 12 mm pe câmpul de luptă.
Cartușele cu alice reprezintă baza operațională actuală, dezvoltatorii având în plan și tranziția către utilizarea „plaselor interceptoare”, o măsură tactică anticipativă pentru momentul în care forțele inamice vor începe să găsească măsuri de protecție pentru dronele FPV împotriva alicelor.
Alternativele bazate pe sisteme care distrug componenta electronică, precum armele cu microunde, au fost complet respinse din cauza timpului de încărcare necesar de 5 până la 10 secunde, un interval inacceptabil în condițiile în care timpul de zbor final al unei drone FPV este de maximum 3-4 secunde.
Detaliile sistemului ucrainean conceput pentru protejarea blindatelor grele
![]()
Pentru identificarea precisă a amenințărilor, radarul de mici dimensiuni (RLS) constituie singura bază tehnică viabilă a sistemului. Radarele integrate permit detectarea dronelor de la o distanță de un kilometru, furnizând computerului central date exacte privind traiectoria, viteza și direcția de apropiere a țintei.
Alternativele de detecție au eșuat în faza de testare: senzorii acustici au demonstrat o rată de eficiență de doar 30-40%, fiind grav perturbați de zgomotul generat de deplasarea vehiculelor blindate, dar și de adaptarea inamicului care produce drone FPV tot mai silențioase.
Eficiența radarelor nu este limitată de tipul de control al aparatului de zbor; dronele ghidate prin fibră optică, care zboară la altitudini extrem de joase, sunt de asemenea detectate pe baza radiației electromagnetice generate de motoarele electrice și de sistemele interne de alimentare.
Din perspectivă operațională, complexul KAZ funcționează într-un regim complet autonom, eliminând total operatorul uman din lanțul decizional de tragere. Viteza mare cu care se apropie de țintă o dronă kamikaze lasă un timp de reacție de 2-3 secunde, interval insuficient pentru ca un operator să identifice ținta, să vizeze și să deschidă focul.
Această automatizare impune protocoale stricte de siguranță pentru infanteria aflată în proximitate, sistemul fiind limitat mecanic și prin software să nu deschidă focul către nivelul solului. În scenariul apropierii unei ținte, sistemul va emite un semnal de avertizare sonor sau luminos, permițând infanteriei să se adăpostească la sol lângă blindaj, timp în care KAZ neutralizează drona în aer.
Implementarea și producția în serie a sistemelor KAZ se confruntă cu blocaje birocratice și cu un deficit de personal tehnic specializat. Procesul intern de achiziție a radarelor pentru testare necesită aprobări din partea mai multor instituții ucrainene, legislația în domeniu nefiind simplificată așa cum s-a procedat în cazul producției de muniție sau drone, susține publicația ucraineană Oboronka.
Importul componentelor radar din Statele Unite, Europa sau China este la fel de problematic din cauza reglementărilor stricte de export aplicate tehnologiilor cu destinație militară, situație agravată de lipsa acută de specialiști ucraineni cu experiență practică în sisteme radar.
Dincolo de constrângerile actuale, lansarea în producția de serie a sistemului KAZ va modifica substanțial tactica războiului terestru. În absența unei protecții dedicate, linia frontului s-a transformat într-o zonă de distrugere controlată de aeronavele fără pilot, forțând echipajele sistemelor antitanc, mortierelor și artileriei să se retragă la distanțe de 4 până la 6 kilometri. Dotarea platformelor blindate și a complexelor robotizate terestre cu module automate de protecție activă va anula această constrângere, permițând readucerea tehnicii grele în proximitatea liniei de contact pentru a sprijini operațiunile ofensive.