Germania crede că este un moment bun de negocieri cu Rusia. Dar, ar putea fi o capcană care să divizeze și mai mult NATO

Oficialul, care a cerut să nu fie numit, a spus că este esențial să se stabilească un format eficient de dialog pe care europenii să îl perceapă ca fiind legitim.

De asemenea, nu este clar cine va conduce astfel de discuții, deși oficialul a spus că există indicii puternice că Grupul E3 - Germania, Franța și Marea Britanie - va continua să joace un rol important în acest sens.

Avansurile forțelor rusești au încetinit în acest an, iar trupele ucrainene cresc presiunea pe câmpul de luptă și în adâncimea Rusiei printr-o campanie intensificată de atacuri la distanță, inclusiv asupra orașului Sankt Petersburg miercuri, înainte de forumul economic anual al președintelui Vladimir Putin.

Șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, recent, că există oportunitatea de a se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului până în iarnă și ea se bazează pe „realități”.

Oficialul german a declarat că luptele recente indică faptul că este, probabil, să dureze luni, mai degrabă decât săptămâni, pentru a se ajunge la un punct în care să poată începe discuțiile și că este esențial să se asigure că acestea se desfășoară în deplin acord cu Ucraina.

Coordonarea - în loc de concurență - cu Statele Unite, ale căror discuții intermediate au stagnat, deoarece Washingtonul se concentrează asupra Iranului, trebuie să rămână, de asemenea, un principiu călăuzitor, a spus oficialul, la fel ca și colaborarea strânsă cu europenii.

Germania și guvernele europene au respins sugestia lui Putin conform căreia fostul cancelar german Gerhard Schroeder i-ar putea reprezenta în posibile discuții viitoare cu Moscova.

Nota autorului:

Berlinul crede că este un moment bun de negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina. Ideea a apărut după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că fostul cancelar german Gerhard Schroeder, ar fi potrivit pentru a negocia cu Moscova în numele Europei.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu siguranță nu a renunțat la obiectivele sale de a controla Ucraina și de a diviza NATO. După ce mai bine de un an a negociat doar cu administrația americană încetarea războiului din Ucraina, el ar putea încerca acum să introducă un nou element de divizare în Alianța nord-atlantică, prin negocieri separate doar cu Europa, crezând că grăbește separarea dintre SUA și Europa.

În acest sens, este de remarcat că anunțul lui Putin a venit cu doar o lună și jumătate înainte de summitul NATO de la Ankara din 7 – 8 iulie când sunt așteptate decizii importante inclusiv anunțul administrației americane că va retrage forțele convenționale din Europa mult mai rapid decât se preconiza.

Dacă Washingtonul va anunța retragerea trupelor sale din Europa, Putin va raporta că a repurtat o victorie indiferent de situația de pe câmpul de luptă și se va relegitima ca lider în Rusia. În aceste condiții, el își și-ar putea da acordul pentru pacea cu Ucraina și fără să ocupe ceea ce a mai rămas din Donbas. Dar, această pace va înseamna doar că Putin va câștiga timp pentru refacerea economiei naționale și a armatei.

Fără prezența americană în Europa, care să garanteze distrugerea rapidă a oricărei tentative rusești de război convențional sau hibrid, Moscova va ataca din nou Ucraina sau orice altă țarăi din Europa indiferent dacă ea va face parte dintr-o nouă alianță militară europeană.

Atâta timp cât viziunile imperialiste și revizioniste fac parte din politica de stat a Rusiei, Europa nu va fi niciodată în siguranță.

Toți președinții americani de după al Doilea Război Mondial, cu excepția lui Donald Trump, au înțeles acest lucru. La adăpostul celor peste 5.000 de focoase nucleare, la care face mereu referire când întâmpină probleme pe front, Rusia lui Putin se va simți suficient de sigură să poarte un război convențional împotriva Europei din care trupele americane au plecat.

Chiar și amenințarea ruseacă va suficientă pentru ca unele potențiale guverne europene, deja cumpărate de Moscova, să trădeze. Ultima dată, când extremiștii europeni au dat mâna cu extremiștii ruși, a fost în 1939 când s-a semnat infamul pact Ribbentrop – Molotov, care avea să arunce lumea în cea mai mare conflagrație a istoriei.