De la insula Lefkada la dana 78 din Portul Constanţa: Cum a anticipat o dronă eșuată în Grecia breșa de securitate din terminalul românesc

drona-ucraineana-naufragiata-in-apropiere-de-grecia.02
Ucraina și-a exprimat regretul după ce o dronă maritimă ucraineană a fost găsită în apropierea insulei grecești Lefkada, descriind incidentul ca o consecință a situației create de războiul pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei.
Ministerul de Externe de la Kiev a prezentat scuze oficiale Greciei pentru incidentul care a implicat o dronă navală ucraineană, descoperită în apele elene exact cu o lună înaintea autodetonării unui vehicul similar în portul Constanța. Drona a fost găsită de pescari pe țărmurile insulei Lefkada pe 7 mai, eveniment care a declanșat tensiuni diplomatice majore între Atena și Kiev.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a precizat azi că prezența navei este o consecință a agresiunii ruse, subliniind că războiul Moscovei reprezintă o amenințare directă pentru întreaga Europă.

Eșuarea dronei ucrainene în Grecia a anticipat alerta de securitate din Portul Constanța

Această asumare a responsabilității din partea Kievului survine după ce Ministerul de Externe de la Atena a transmis un protest diplomatic oficial către Ucraina pe data de 3 iunie. Prin vocea purtătoarei de cuvânt Lana Zochiou, autoritățile elene au comunicat Kievului că prezența unei drone militare și a creat un pericol inacceptabil. Documentul a subliniat că nava a reprezentat o amenințare gravă la adresa navigației maritime, riscând sa duca la pierderi de vieți omenești și daune semnificative. 

Oficialii greci și-au manifestat îngrijorarea fermă cu privire la extinderea geografică a operațiunilor maritime ucrainene. Ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, a cerut anterior ca Ucraina să prezinte scuze pentru incident, în timp ce autoritățile de la Atena au avertizat că nu vor permite transformarea Mării Mediterane într-un teatru de operațiuni militare.

Incidentul de securitate din Marea Ionică a avut loc pe 7 mai, când un grup de pescarii au remarcat o ambarcațiune cu profil redus plutind în derivă, cu motoarele pornite, în apropierea unei grote marine de pe țărmul insulei Lefkada.

Scuze diplomatice pentru drona ,,Kozak Mamai ajunsă cu explozibil în apele Greciei

Nava a fost remorcată în port și ulterior transferată la o bază navală a armatei elene. În urma inspecției tehnice detaliate, specialiștii din cadrul Statului Major General al Apărării Naționale Elene au descoperit la bord o încărcătură estimată între 70 și 100 de kilograme de explozibil, care a fost ulterior distrusă în condiții de siguranță. 

Experții militari greci au analizat arhitectura vehiculului și au concluzionat că platforma este un model de concepție ucraineană denumit ,,Kozak Mamai’’. Anchetatorii militari au stabilit că drona a pierdut cel mai probabil comunicațiile în timpul unei operațiuni ucrainene complexe, vizând navele asociate flotei din umbră a Rusiei, utilizate de Moscova pentru eludarea sancțiunilor privind exporturile de petrol.

În mesajul său diplomatic, oficialul ucrainean Heorhii Tykhyi a dat asigurări că Ucraina respectă normele dreptului internațional și principiile siguranței maritime civile, manifestându-și interesul de a preveni incidente similare în viitor. Tykhyi a indicat faptul că activitățile flotei din umbră a Rusiei constituie o preocupare comună pentru securitatea maritimă a ambelor state și a mulțumit poporului grec pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei.

Eșuarea acestei drone în Grecia, urmată vineri de autodetonarea unei drone maritime utilizate în războiul din Ucraina într-un port din România, demonstrează limitările tehnice în menținerea controlului asupra vehiculelor de suprafață fără pilot pe distanțe lungi. 

Pierderea legăturii de date și intrarea în derivă a acestor sisteme autonome încărcate cu explozibil transferă riscul operațional direct în apele teritoriale ale statelor aliate și neutre. Eșecurile tehnice ale acestor platforme generează crize diplomatice de securitate, forțând Ministerul de Externe de la Atena să ridice problema la cel mai înalt nivel. 

Ministrul grec de externe, Giorgos Gerapetritis, a informat-o pe șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, cu privire la constatările tehnice și a purtat discuții directe cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. Guvernul de la Atena a specificat clar în nota de protest că dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica operațiunile militare care pun în pericol apele europene neutre.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close