Războiul hibrid al mercenarilor Wagner Group în Uniunea Europeană: Identificarea rețelei de sabotori care vizează logistica NATO
16 Februarie 2026
Parlamentul azer a cerut joi excluderea Franţei din grupul de mediatori ai conflictului din Nagorno-Karabah, după ce Senatul francez a votat o rezoluţie prin care solicită recunoaşterea independenţei acestei provincii cu populaţie majoritar armeană, relatează Agerpres, citând Reuters.
Legislativul azer solicită guvernului de la Baku să-şi revizuiască relaţiile economice cu Franţa şi să se adreseze Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în vederea revocării poziţiei de co-preşedinte deţinută de Franţa în Grupul de la Minsk, creat în anul 1992 pentru medierea acestui conflict. Ceilalţi doi copreşedinţi sunt SUA şi Rusia.
La rândul său, Ministerul de Externe azer a estimat că rezoluţia Senatului francez afectează reputaţia Franţei de mediator onest şi ridică semne de întrebare asupra neutralităţii acestei ţări. MAE azer a descris rezoluţia drept o provocare şi o consideră de asemenea părtinitoare.
Ministerul de Externe francez a dezaprobat la rândul său rezoluţia Senatului, afirmând că ea contravine poziţiei de neutralitate a Franţei şi amintind că nici măcar Armenia nu a recunoscut independenţa Nagorno-Karabah.
În rândul populaţiei franceze se regăsesc între 400.000 şi 600.000 de persoane de origine armeană. Preşedintele Emmanuel Macron a fost precaut să nu ia partea Armeniei sau Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah, dar a fost criticat în Franţa pentru că nu a făcut îndeajuns să ajute Erevanul.
Armenia salută rezoluția Senatului francez
În schimb, premierul armean Nikol Paşinian a salutat rezoluţia Senatului francez, pe care a descris-o drept un prim pas esenţial către recunoaşterea dreptului acestei regiuni la auto-determinare, notează Reuters.
Potrivit agenţiei EFE, zeci de persoane au protestat la Baku în faţa ambasadei Franţei, strigând lozinci precum Franţa, fii corectă ! sau Franţa, respectă dreptul internaţional !.
În virtutea acordului mediat de Moscova, care a pus capăt conflictului armat început pe 27 septembrie între armata azeră şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, Azerbaidjanul va prelua controlul asupra unei părţi a teritoriului acestei republici care şi-a autoproclamat independenţa în urma a trei referendumuri (în 1991, 2006 şi 2017), dar fără a fi recunoscută de comunitatea internaţională.
Rezoluţia Senatului francez, document fără forţă legală, a fost adoptată cu 305 voturi pentru, un singur vot împotrivă şi 30 abţineri. Ea a fost semnată de cinci din cei opt preşedinţi de grupuri parlamentare.
Semnificațiile discursului Secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la Munchen
