Perioada Războiului Rece a adus o nouă formă de descurajare, poate cea mai eficientă formă de descurajare militară, în contextul în care soarta omenirii depinde de ea: cea nucleară. Efectul e de la sine înțeles, statele nucleare evită un conflict militar direct, ceea ce ar echivala cu un cataclism pentru umanitate. Ucraina (nu mai) e putere nucleară, iar în contextul garanțiilor de securitate despre care aliații vorbesc, o soluție încă pare dificil de deblocat.
Liderii Franței, Marii Britanii și Ucrainei au semnat marți la Paris o 'declarație de intenție' privind desfășurarea viitoare a unor forțe multinaționale ca garanție de securitate pentru Ucraina. Asta după ce se va ajunge la un armistițiu iar faza fierbinte a invaziei pe scară largă generată de Rusia în februarie 2022 va fi încheiată.
O declarație de intenție care însă nu e un acord, ci o direcție.
Cum va arăta această forțo multinațională de menținere a păcii nu e încă clar. România, prin vocea președintelui Nicușor Dan a anunțat că nu va face parte din această forță, deci Armata României nu va fi dislocată în Ucraina. Ne vom rezuma la a fi geografic un hub logistic pentru aliați, continuând deopotrivă sprijinul pe care îl oferim Ucrainei.
Italia a refuzat și ea să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina după încetarea focului, lucru remarcat de Reuters, în timp ce Germania ezită și dă de înțeles că mai degrabă nu va participa activ nici ea la misiune, în timp ce Franța și Marea Britanie, mult mai curajoase, și-au anunțat disponibilitatea de a participa activ cu trupe, scrie BBC. Belgia optează mai degrabă pentru un sistem hibrid în care să participe militar la misiune prin aviația sa militară și forțele navale.
Marea întrebare rămâne desigur ce vor face SUA? Steve Witkoff, trimisul special al Președintelui Trump admite că în privința garanțiilor securitate ele au fost în mare parte convenite și de Washington, dar participarea trupelor americane la operațiunea de menținere a păcii nu a fost încă decisă, arată și Unian care citează Politico.
Greu de realizat. Cele mai puternice garanții de securitate nu pot fi oferite: Armele nucleare și aderarea la NATO
Armele nucleare rămân azi cea mai puternică garanție de securitate. La acestea Ucraina a renunțat în anii 1990 când și-a transferat întregul arsenal nuclear moștenit de la defuncta URSS către Federația Rusă, în schimbul recunoașterii integrării sale teritoriale de către Moscova, inclusiv a Peninsulei Crimeea ca parte a statului ucrainean.
Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994 de președinții Rusiei, Ucrainei, Marii Britanii și Statelor Unite, prevedea garanții de securitate pentru Ucraina în urma renunțării la arsenalul său nuclear și aderării la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Nu avea însă nicio clauză de tip Articol 5, fapt care l-a făcut și caduc.
A doua cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO. Un lucru din nou imposibil de realizat având în vedere condițiile de aderare, situația de pe front și situația geopolitică din interiorul Alianței. Paradoxal, cea mai puternică garanție de securitate de pe masă - aderarea la NATO - a fost și cea mai ușoară concesie pe care Ucraina putea să o facă în timpul negocierilor, fiind greu de negat realitatea.
Fără arme nucleare și fără aderarea la NATO, orice viitoare garanții de securitate, pentru a avea un efect pe termen mediu sau chiar lung vor trebuie să aibă o puternică componentă americană, chiar și la sol, lucru improbabil în acest moment.
Vestea bună e că SUA au girat viitoare garanții de securitate pentru Ucraina. Vestea proastă e că indiferent de ce ar decide aliații, acordul trebuie acceptat de cele două părți beligerante, Ucraina și Federația Rusă (statul agresor), iar în acest moment Rusia refuză cu încăpățânare orice formă de dialog, nici măcar negociere, care să fie altceva decât capitularea Ucrainei.
Orice formă de presiune venită din Europa pentru a forța Rusia să discute termenii unui armistițiu rezonabil în 2026 va avea efect zero, dacă ea nu va veni de la Washington, iar „declarațiile de intenție” vor rămâne exact ceea ce sunt, intenție.
Citește și
Front unit împotriva „Doctrinei Donroe”: Cum vor aliații europeni să protejeze Groenlanda de o eventuală anexare americană
