Ce spun conflictele militare din Ucraina, Siria, Libia și Nagorno-Karabah despre viitorul războiului

Cătălin Costea / 14 iul 2021 / 19:11
Sursă foto: Ministerul Apărării din Ucraina
Sursă foto: Ministerul Apărării din Ucraina

Recent, trei experți germani în probleme de securitate (Heiko Borchert, Torben Schütz și Joseph Verbovszky), din cadrul Centrului ResearchGate, au publicat lucrarea de analiză intitulată “Feriți-vă de exagerare. Ce (nu) ne spun conflicte militare din Ucraina, Siria, Libia și Nagorno-Karabah despre viitorul războiului”.

Examinarea conflictelor actuale pentru a obține informații privind viitorul dezvoltării forțelor este o sarcină importantă pentru analiștii și strategii militari. Cu toate acestea, în interpretarea celor mai recente conflicte din Ucraina, Siria, Libia și Nagorno-Karabah se observă în un risc inerent de supraestimate a elementelor unice. “Susținem că acest risc este în mod clar prezent. Evaluarea comparativă a punctelor comune și a diferențelor dintre aceste patru conflicte ne determină să exprimăm cuvinte puternice de precauție”, se precizează în introducerea analizei.

În timp ce aceste conflicte oferă informații despre anumite aspecte ale conflictului într-un viitor război, ele nu au demonstrat schimbări în regulile jocului (războiului). Cu un accent deosebit pus pe interacțiunea dintre vehiculele aeriene fără pilot (UAV), apărarea antiaeriană și războiul electronic, se observă că liniile tradiționale de utilizare a acestor capabilități sunt mult mai prezente decât elementele noi, de adaptare și schimbare.

 

Exagerarea rolului dronelor

 

În primul rând, autorii susțin că o atenție disproporționată asupra utilizării UAV-urilor a condus la o percepție distorsionată a realității concrete a luptelor. În timp ce s-au remarcat îmbunătățiri specifice în modul în care părțile au integrat UAV-urile în luptă, au prevalat totuși tacticile anterioare, cunoscute. În schimb, așa cum aceștia observă în toate cele patru conflicte, utilizarea capabilităților de război electronic și vulnerabilitățile particulare ale sistemelor de apărare antiaeriană ar trebui să primească mult mai multă atenție din partea analistilor.

 

Rolul major al rețelei

 

În al doilea rând, valoarea fiecărei capabilități militare depinde în mare măsură de gradul său de integrare în lanțul valoric C4/5ISTAR (comandă, control, computere, comunicații, cyber, informații, supraveghere, achiziția țintelor și recunoaștere) care constituie coloana vertebrală militară. Acei actori care au gestionat cu succes acest ecosistem militar complex au predominat în toate cele patru conflicte, în timp ce sistemele și echipamentele  introduse în luptă fără o integrare adecvată au funcționat prost.

Modificările conceptuale și organizaționale privind funcționarea lanțului valoric C4/5ISTAR necesită astfel mai multă atenție, deoarece acestea merg mână în mână cu aspectul general al luării deciziilor militare, conchid autorii.

 

Prezența umană este încă vitală în luptă

 

În al treilea rând, a rezultat că prezența umană joacă încă un rol decisiv în fiecare aspect al luptei. Dacă și în ce măsură rolul uman se schimbă în viitor depinde foarte mult de capacitatea strategilor, operatorilor și inginerilor de a deschide un nou drum. Totuși, acest lucru depinde de o interacțiune complexă a diferiților factori, care tind să favorizeze starea prezentă în detrimentul schimbărilor radicale.

În plus față de aceste constatări legate de status quo, se consideră totuși că starea actuală oferă direcțiile de evoluție care pot provoca schimbări semnificative, deoarece stimulează adaptarea modelelor comportamentale și oferă noi perspective de dezvoltare a forței.

Spre exemplu, lumea militară este dominată din ce în ce mai mult de capacitatea părților aflate în luptă de a asigura fluxuri (date, imagini) în timp real de pe câmpul de luptă. Acest lucru afectează percepțiile și a condus la o accentuare excesivă a rolului UAV-urilor în detrimentul altor aspecte precum integrarea C4/5ISTAR sau războiul electronic, care sunt mai greu de vizualizat. “Speculăm că, pe termen lung, estetica războiului ar putea stimula schimbările comportamentului operațional pentru a satisface foamea de imagini nevăzute până acum”, subliniază autorii.

 

Războiul poate deveni un serviciu contractat

 

În cele din urmă, în material se consideră că o caracteristică distinctă care încă nu a fost corect abordată în aceste conflicte este conceptul “războiului ca serviciu”, un „model de afaceri” politico-strategic care permite și facilitează transferul (temporar) de putere militară de la un guvern la altul.

Războiul ca serviciu ar trebui interpretat ca furnizarea unei soluții cu „etichetă albă”, la cheie, care include nu numai capabilitățile tehnologice, ci și asistența de planificare și operațională, precum și elemente de forță încorporate și instruire. Acesta este văzut ca alternativă importantă pentru a stimula dezvoltarea domeniului militar, în funcție de disponibilitatea unui beneficiar de a utiliza puterea militară primită de la un aliat strategic, precum și de maturitatea și dorința conceptuală, organizațională și tehnologică a unui furnizor de a risca în numele beneficiarului.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy