Ce s-ar fi întâmplat dacă Ucraina deținea arme nucleare? „Ucraina nucleară” - una din marile minciuni ale Rusiei după Memorandumul de la Budapesta

Tudor Curtifan |
Data actualizării: | Data publicării:
Semnarea Memorandumului de la Budapesta în 1994, între Bill Clinton, pe atunci președintele Statelor Unite ale Americii și Boris Elțîn, pe atunci președintele Federației Ruse. Sursă foto: Maidan of Foreign Affairs
EXCLUSIV
Semnarea Memorandumului de la Budapesta în 1994, între Bill Clinton, pe atunci președintele Statelor Unite ale Americii și Boris Elțîn, pe atunci președintele Federației Ruse. Sursă foto: Maidan of Foreign Affairs

În 1994 s-a semnat Memorandumul de la Budapesta prin care Ucraina și-a cedat arsenalul nuclear Federației Ruse în schimbul unor garanții de securitate, Moscova recunoscând integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei, inclusiv a Peninsulei Crimeea. În martie 2014 Rusia a încălcat toate tratatele internaționale și bilaterale prin anexarea Crimeei, ca mai apoi în februarie 2022 să lanseze o invazie neprovocată fără precedent în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, anexând alte teritorii ucrainene.

Unul din cele mai des întâlnite narative ale propagandei ruse cu privire la Ucraina și la tentativa de a justifica agresiunea împotriva Ucrainei e încercarea Ucrainei de a se înarma nuclear, pe lângă deja cunoscutele aberații cu privire la așa-zisele laboratoare biologice ale SUA. 

După prăbușirea URSS în 1991 Ucraina a „moștenit” un număr importat de arme nucleare. Ca urmare a Memorandumului de la Budapesta semnat în 1994, Kievul a renunțat la acestea în schimbul garanțiilor de securitate și a recunoașterii integrității sale teritoriale de către Moscova. Ulterior în 1997 Federația Rusă și Ucraina au semnat un alt tratat bilateral de prietenie prin care Rusia recunoștea granițele Ucrainei și integritatea teritorială statului vecin, inclusiv peninsula Crimeea.

Rusia a călcat în picioare aceste tratate declanșând războiul împotriva Ucrainei în martie 2014, dar și toate fundamentele dreptului internațional după invadarea pe scară largă a Ucrainei.

- Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994 de președinții Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite, și premierul Marii Britanii este un document care prevede garanții de securitate pentru Ucraina în urma renunțării la arsenalul său nuclear și aderării la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare.

- Tratatul de prietenie, colaborare și parteneriat între Ucraina și Federația Rusă din 1997, prin care Rusia recunoștea granițele și frontierele Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea ca partea a Ucrainei.

 


Istorie contrafactuală: Ce s-ar fi întâmplat dacă Ucraina deținea arme nucleare? Și-ar mai fi invadat Rusia vecinul?

 

2. Armata ucr... (armata-ucrainei-cernobil_20899500.jpg)

Armata ucraineană, din nou la Cernobîl după retragerea ocupantului rus din martie 2022. Foto: Ministerul Apărării din Ucraina via PublicNewstime.com

Rămâne o întrebare pe care multă lume și-o pune mai ales după martie 2014 în contextul în care Memorandumul de la Budapesta nu a avut efectul dorit și, din păcate, nici puterile occidentale semnatare ale actului nu au avut capacitatea de a determina Rusia să respecte angajamentul. 

Angela Grămadă, doctor în științe politice, expertă în relații internaționale și specializată pe spațiul ex-sovietic, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania a discutat această chestiune.

Expertul crede că și în cazul în care Ucraina ar mai fi deținut azi arme nucleare și ar fi fost agresată de Rusia ar fi evitat folosirea unei asemenea arme. Ea amintește că Ucraina dispune de numeroase capacități pentru a produce un dezastru similar cu o armă nucleară tactică.

Desigur, rămâne în discuție puterea de descurajare pe care un stat nuclear o emană.

„Întrebarea de fapt nu e dacă Rusia ar mai fi atacat ci dacă Ucraina și-ar fi folosit armele nucleare pentru a-și apăra integritatea teritorială? Eu cred că Ucraina nu ar fi recurs la asemenea instrument. De ce? Deoarece Ucraina are foarte multe alte obiective strategice pe teritoriul său care pot produce un dezastru la fel de mare ca armele nucleare. Mă refer la centralele ei nucleare, la hidrocentralele ucrainene (...). Ucraina mai are foarte multe resurse de uraniu. Sunt multe alte obiective de infrastructură critică care gestionate incorect sunt la fel de periculoase precum o armă nucleară”, a precizat Angela Grămadă.

Pe de altă parte, în ceea ce privește descurajarea nucleară, experta a remarcat:  „Centrala de la Zapororjie nu îi descurajează pe ruși să plaseze muniție. Din câte am înțeles o parte din centrală a fost minată. (...) Iresponsabilitatea e prezentă la Zapororjie, dar și în scurgerile de materiale radioactive din alte părți, plus explozia barajului Nova Kahovkha. Să ne amintim apoi cum a fost gestionată în prima lună de război centrala de la Cernobîl”.

Ea a conchis amintind că toate acțiunile militare ale Ucrainei în cele 16 luni de război au fost gestionate în așa fel încât să reducă la minimum posibil numărul pierderilor de vieți omenești, dar și să evite un incident nuclear major.

Urmărește integral întregul podcas UCRAINA ȘI MEMORANDUMUL DE LA BUDAPESTA, în care invitată la Obiectiv EuroAtlantic a fost Angela Grămadă

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel