3.500 de soldați din mai multe țări NATO, inclusiv Statele Unite, participă zilele acestea la Amber Shock 26, un exercițiu militar la scară largă în nord-estul Poloniei, menit să consolideze capacitatea Alianței de a apăra Coridorul Suwałki, important din punct de vedere strategic.
Totuși, astfel de misiuni pe continentul european, efectuate cu participarea SUA, ar putea deveni tot mai rare, în anii următori.
Funcționarea Alianței a fost pusă sub semnul întrebării de Donald Trump, iar relația transatlantică este acum dominată de o combinație toxică de neîncredere și incertitudine.
Disputa privind Groenlanda, ideea condiționării apărării colective de nivelul contribuțiilor la NATO și criticile repetate la adresa statelor NATO sunt acum ranforsate de decizia oficială a Pentagonului de a retrage trupe din Germania.
SUA va lăsa Europa și fără rachete cu rază lungă de acțiune?
O unitate a U.S. Navy exersează desfășurarea unui sistem de rachete pe insula daneză Bornholm, 7 mai 2024. Sursa foto: U.S. Navy.
După ce a spus despre NATO că este un "tigru de hârtie", Trump începe acum să-i dea foc.
Președintele Donald Trump amenință că retragerea din Germania a celor 5.000 de militari americani e doar începutul, iar experții nu au prea multe motive de optimism în privința inversării acestor decizii ale SUA.
Capitalele europene se tem că SUA își vor retrage armele mai repede decât poate Europa să dezvolte alternative, relatează FT.
Alături de retragerea unor trupe, SUA au întrerupt și planul de desfășurare în Germania a rachetelor cu rază lungă de acțiune.
Mai exact, SUA au refuzat să desfășoare un al doilea batalion de foc cu rază lungă de acțiune al Forței Operative Multi-Domeniu (MDTF). Cel mai probabil, structura va rămâne repartizată teatrului european de operațiuni (iar batalionul ar putea apărea într-o altă țară europeană), dar mișcarea ar demonstra că SUA - sub actuala administrație - nu sunt un partener de securitate fiabil pentru Europa.
Amintim că, la Summitul NATO de la Washington din 2024, s-a convenit ca SUA să aducă în Germania rachete de croazieră Tomahawk cu o rază de acțiune de peste 1.500 km, rachete balistice SM-6 și o nouă armă hipersonică cu rază lungă de acțiune numită Dark Eagle.
Dar lucrurile ar putea să nu se oprească aici.
Pentagonul ar fi refuzat să furnizeze NATO un calendar detaliat pentru retragerea planificată din Europa a altor sisteme critice, cum ar fi platformele de apărare aeriană și antirachetă, capacitățile strategice de transport aerian și informațiile prin satelit.
În plus, chiar și în privința sistemelor de arme convenționale, Pentagonul le-a spus aliaților NATO din Europa să se aștepte la întârzieri în livrarea de arme, deoarece SUA prioritizează refacerea propriilor stocuri de arme utilizate în timpul războiului din Iran. Regatul Unit, Polonia și Lituania se numără printre țările care se așteaptă la întârzieri.
Cum va arăta viitorul Alianței Nord-Atlantice?
E
uropenizarea NATO este cel mai probabil scenariu, ceea ce înseamnă că țările europene vor prelua tot mai multe sarcini de la americani.
Țările europene dezvoltă o gamă de rachete cu rază lungă de acțiune - rachete de croazieră terestre, precum și un număr mic de proiecte de rachete balistice. Cu toate acestea, multe dintre acestea sunt blocate în stadiile incipiente de proiectare și dezvoltare, iar Europa ar putea să nu fie în stare să suplinească rapid această carență.
O soluție mai rapidă pentru rachete cu rază lungă, arată experții ecfr, ar putea fi ca europenii să înceapă programe de avarie precum extinderea razei actualelor rachete de croazieră lansate din aer sau de pe mare (Storm Shadow/SCALP-EG, Taurus sau rachetele de croazieră ale Marinei Franceze - MdCN), prin adăugarea de propulsoare pentru lansare la sol.
O altă soluție este colaborarea cu Turcia, Ucraina sau Coreea de Sud pentru dezvoltarea rapidă de rachete balistice.